Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că, în loc să identifice „țările neprietenoase”, Rusia ar trebui să se concentreze pe identificarea „elitelor neprietenoase” din aceste țări.

Liderul de la Kremlin a precizat că nu neapărat țările în sine merită să fie etichetate ca atare, ci mai degrabă politicienii sau elitele lor.

„Fraza ‘ţări neprietenoase’ a intrat aici în conştiinţa publică şi în limbajul comun. Dar ea nu reflectă cu acurateţe realităţile existente. Am putea chiar spune că nu reflectă realitatea deloc, întrucât ceea ce avem într-un anumit număr de ţări sunt elite neprietenoase, conducători neprietenoşi”, a remarcat Putin în intervenţia sa la un congres al reprezentanţilor mediului de afaceri din Rusia.

Putin a subliniat că sistemele politice din multe țări permit persoanelor cu un nivel scăzut de educație și cunoștințe să ajungă la putere, ceea ce duce la acțiuni care pot dăuna propriilor cetățeni și întreprinderilor.

Lista de țări „neprietenoase” a guvernului rus, care include SUA, Canada, țările UE, Marea Britanie și alte țări europene din afara UE, precum și țări din Asia de Sud și Sud-Est care s-au alăturat sancțiunilor, a fost adoptată la 8 martie ca răspuns la situația care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina.

Penurie de alimente în Occident

Președintele rus Vladimir Putin s-a adresat congresului Uniunii Industriașilor și Întreprinzătorilor din Rusia (RSPP), cea mai mare societate de afaceri din țară, al cărei consiliu de administrație include miliardari ruși notabili din clasamentul Forbes, afirmând că țările occidentale se confruntă cu penurie de alimente și sunt nevoite să renunțe la anumite produse din cauza sancțiunilor împotriva Moscovei, potrivit The Moscow Times și Vedomosti.

„S-a ajuns până acolo încât lideri din ţările occidentale le recomandă cetăţenilor lor să consume napi în loc de salată şi roşii. Napul este un produs bun, dar până şi pentru napi vor trebui să vină tot la noi. Nivelul recoltei noastre este mult mai mare decât cel al vecinilor noştri din Europa”, a spus Putin, invocând o presupusă criză alimentară în Occident.

Multe companii au plecat din Rusia după începerea războiului

Putin a reamintit participanților că, după invazia Rusiei în Ucraina în martie 2022, numeroase companii occidentale au fost obligate să părăsească piața rusă sub presiunea guvernului.

„La acea vreme, analiştii străini au prezis o depresie şi un declin al sectorului de consum, au promis rafturi goale, o penurie masivă de bunuri, un eşec al sectorului serviciilor, dar viaţa a decis altfel’, a spus el.

Putin a comentat că pentru țările occidentale va fi o provocare să își crească producția fără îngrășăminte rusești, lăsând să se înțeleagă că situația privind sancțiunile occidentale este similară cu adagiul „cel care sapă mormântul altuia cade el însuși în el”.

Putin anunță investițiile se vor compensa tripul

În pofida sancțiunilor occidentale, Putin a încurajat întreprinderile rusești să investească în țară și a subliniat că există „mari oportunități” în aproape „toate domeniile de activitate”.

De asemenea, el i-a îndemnat pe miliardarii ruși să se concentreze nu doar pe obținerea de profit, ci și pe binele public, inclusiv pe construirea de drumuri, spitale și facilități sociale.

Ca răspuns, 15 membri ai consiliului de administrație al RSPP, printre care miliardarii Araz Agalarov, Leonid Fedun și Aliyser Usmanov, au demisionat înainte de vizita lui Putin, potrivit The Moscow Times. Kremlinul solicitase anterior o contribuție „voluntară” de 300 de miliarde de ruble la buget din partea oamenilor de afaceri bogați din cadrul RSPP, echivalentă cu o taxă de 5% pe profiturile excedentare, potrivit ministrului de finanțe Anton Siluanov.

Situația în Rusia este departe de una optimistă

În ciuda eforturilor guvernului rus de a evita un colaps al economiei pe fondul sancțiunilor, situația este departe de a fi ideală, Moody’s prognozând o contracție de 3% a economiei rusești în 2023, iar Forbes raportând un potențial de creștere scăzut de 1,6%.

Occidentul, inclusiv SUA, a impus sancțiuni Rusiei pentru a-i limita mijloacele de finanțare a campaniei sale militare din Ucraina, un act de agresiune neprovocat și nejustificat împotriva unui stat suveran și primul de acest fel în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.