Într-un interviu acordat la Antena 3, Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale anunță că România este pregătită pentru orice situaţie. El a subliniat faptul că România are un rol esențial în NATO, iar acest lucru se va resimți în cazul unei situații extreme.

Ministrul susține că România nu este o țară părăsită, în ciuda amenințărilor venite din Rusia. 

„În primul rând, arată un lucru care este foarte sugestiv, faptul că în arhitectura regională a NATO, România ocupă un loc foarte important. Este un furnizor de securitate, îndeplineşte toate condiţiile NATO pentru ca să fie şi să devină un important furnizor de securitate, astfel încât NATO se poate baza pe noi, pe tipul de organizare, pe faptul că putem organiza aplicaţii la cel mai înalt nivel, pentru că ceea ce vor face trupele americane, alături de celelalte trupe multinaţionale care există în România în această perioadă, vor face aplicaţii comune, vor verifica nivelul de interoperabilitate cu structurile naţionale, vor ridica mult nivelul de instruire care există în acest moment.

Sigur că arată şi un răspuns foarte clar din partea NATO, că ţările care sunt în NATO din flancul estic nu sunt părăsite, aşa cum vrea să arate propaganda Federaţiei Ruse şi că există un răspuns integrat, un răspuns la care participă întreaga alianţă, evident defensiv în acest moment, dar există un răspuns foarte serios”, a spus acesta.

Ce urmează în România

Totodată, ministrul a explicat și ce se va întâmpla în perioada următoare. Potrivit acestuia toate forțele speciale vor fi primite pe teritoriul țării până când România va avea în jur de 1.000 de militari americani.

El a adăugat că în acest an sunt programate 133 de exerciții multinaționale, la toate nivelurile gândite, cu prezența aliată.

„În perioada următoare avem un plan complex pentru a primi toate aceste forţe. O parte sunt pe drum. Până la urmă vom avea în jur de 1.000 de militari americani, va urma după aceea, probabil şi începutul dislocării pentru un battlegroup (n.r.grup de luptă) în care naţiunea principală este Franţa şi care va construi o forţă multinaţională şi după aceea, vor fi executate misiuni comune de exerciţii, misiuni care sunt aprobate încă de la finalul anului 2021, pentru că în fiecare an se lucrează în cazul NATO pentru anul următor, se fac proiecte de exerciţii, deschise participării multinaţionale, unde sunt invitate ţările să participe.

Pentru anul de instrucţie 2022, avem 133 de exerciţii multinaţionale, la toate nivelurile gândite, care se desfăşoară pe teritoriul nostru şi cu prezenţă aliată, sigur, de anvergură mai mică sau mai mare. În orice caz, este vorba despre o deplasare a trupelor din bază. Acum, cele mai multe trupe vor veni în baza de la Mihai Kogălniceanu. De acolo, sigur că vor fi diverse exericiţii şi se va merge în ţară, în alte locuri. Se vor deplasa spre Cincu, Smârdan, Babadag, la Capu Midia, sau în alte locuri unde avem baze cunoscute”, a adăugat ministrul.

Urmările unui război declanșat de Rusia

Referitor la situația actuală, Vasile Dîncu susține că România nu a ridicat nivelul de alertă și nici NATO nu a făcut-o. Pe de altă parte, în cazul în care un vecin al României va fi atacat, NATO va face un plan defensiv, pregătindu-se pentru ce e mai rău.

El a vorbit și despre amenințprile Rusiei asupra Ucrainei. Potrivit ministrului, în cazul în care Rusia atacă Ucraina sau ocupă părţi din statul vecin, atunci vor fi înregistrate pagube colaterale în ţările vecine. Totodată, el a adăugat că pot să fie migraţii, refugiaţi din calea războiului, care ar putea ajunge în România.

„Vreau să spun un lucru foarte clar încă de la început. În acest moment, România nu a ridicat nivelul de alertă al unităţilor din Armata României. Şi nici NATO. Deci, în urma prelucrării informaţiilor pe care le avem, a datelor referitoare la factorii de risc şi ameninţării interne sau externe care pot afecta securitatea naţională din perspectivă miliară, noi nu am ridicat nivelul de alertă.

Problema este însă că, în orice situaţie de genul acesta, în care există o posibilitate ca să fie atacat un vecin al României, deci în vecinătatea flancului estic, atunci evident că la nivelul NATO se face un plan defensiv pentru a ne asigura chiar de ceea ce este mai rău.

Este clar aproape şi există puţine şanse pentru participarea la o conflagraţie de tip armat. Problema este însă dacă Federaţia Rusă atacă Ucraina sau ocupă părţi din statul vecin, atunci sunt şi alte situaţii cu efecte secundare, pagube colaterale în ţările vecine. Pot să fie migraţii, refugiaţi din calea războiului. Putem avea şi alte situaţii, efecte ale războiului electronic, ale războiului hybrid exisă, continuă şi nu se opreşte la graniţă, deci suntem pregătiţi pentru orice situaţie şi este şi o foarte bună situaţie pentru a face exericiţii interarme şi interaliate”, a mai declarat Vasile Dîncu la Antena 3.