Putin zguduie România din temelii! Amenințarea fără precedent venită direct de la Kremlin
Președintele Vladimir Putin a avut o discuție, la Kremlin, cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukaşenko. Discuția a fost centrată pe negocierile cu Statele Unite ale Americii și cu Alianța Nord-Atlantică pe tema garanțiilor de securitate.
”Am discutat despre situaţia legată de propunerile adresate de Rusia Occidentului, principalele solicitări fiind oprirea extinderii NATO, refuzul de a instala sisteme militare ofensive în apropierea frontierelor Rusiei şi revenirea la capabilităţile militare NATO şi la infrastructura militară din Europa din anul 1997, când a fost semnat Tratatul Rusia-NATO”, a declarat Vladimir Putin, scrie agenția de presă RIA Novosti.
În cadrul discuției, liderul de la Kremlin i-a arătat omologului său stadiul negocierilor cu SUA și cu NATO, subliniind, de asemenea, că subiectul garanţiilor de securitate este de interes inclusiv pentru Belarus.
”Rusia este pregătită să urmeze direcţia negocierilor, cu condiţia ca toate problemele să fie analizate integral, fără a fi separate principalele propuneri ale noastre. Obţinerea garanţiilor reprezintă o prioritate absolută pentru Rusia”, a precizat președintele rus.
O nouă întâlnire Rusia-SUA
De asemenea, ministrul rus de Externe și-a exprimat interesul pentru o nouă întâlnire cu secretarul de stat american Antony Blinken. Serghei Lavrov dorește continuarea negocierilor Rusia-SUA pe tema garanțiilor de securitate.
Amintim că, în cursul zilei de joi, Antony Blinken a propus organizarea unei întrevederi la Geneva, pe fondul eforturilor diplomatice pentru evitarea unui conflict militar în Ucraina.
Vladimir Putin, amenințări fără precedent pentru România
În plus, Rusia a mai transmis țării conduse de Joe Biden că dorește oprirea extinderii NATO pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului.
”Noi considerăm că partea americană nu a oferit un răspuns constructiv privind elementele fundamentale ale proiectului de tratat cu Statele Unite elaborat de partea rusă în privinţa garanţiilor de securitate”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova.
Kremlinul a mai spus că se opune ”Declarației Summinutul NATO de la București”, din 2008, atunci când Alianța Nord-Atlantică a oferit perspective privind admiterea Ucraine și Georgiei.
Rusia reiterează că se opune instalării de baze militare pe teritoriile fostelor state sovietice care nu sunt membre NATO, referindu-se, de asemenea, și la instalarea de sisteme militare, inclusiv de atac, care au devenit membre după anul 1997.
”Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România”, a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova.
În mai 1997, Rusia a semnat cu Alianța Nord-Atlantică ”Tratatul fondator privind Relațiile, Cooperarea și Securitatea” prin care se stabilea că cele două părți nu se consideră adversare și prin care erau definite mecanisme de consultare, cooperare, procedure decizionale comune și acțiuni comune.
De asemenea, țările care au aderat la NATO după 1997 sunt Ungaria, Polonia și Cehia (1999), România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia și Slovenia (2004), Albania și Croația (2009), Muntenegru (2017) și Macenodia de Nord (2020).
