“Daca vrei sa distrugi un proiect, infiinteaza o comisie”, spune una dintre Legile lui Murphy. Sau un oficiu, am putea completa noi.
“Consecvent principiilor de reformare a educatiei si cercetarii din Romania si in vederea integrarii in Uniunea Europeana (UE) si a participarii la crearea Spatiului European de Cercetare si Inovare, ministrul educatiei si cercetarii, prof. univ. dr. Mircea Miclea, a promovat Hotararea privind infiintarea Oficiului Roman pentru stiinta si Tehnologie pe langa Uniunea Europeana”, se arata in comunicatul Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEdC) care anunta nasterea noii institutii. Conform aceluiasi document, oficiul va fi finantat cu 400.000 de euro din bugetul MedC, anul acesta, iar “infiintarea sa urmeaza bunele practici europene”.
Potrivit unor experti romani care isi desfasoara activitatea la Bruxelles, fiind implicati direct in proiecte de cercetare si lobby, “oficii cu statut diplomatic, asa cum este proiectat cel romanesc, nu se cunosc in Bruxelles. Motivul: accesul persoanelor cu statut diplomatic nu este agreat de mediile de lobby care lucreaza pe proiecte europene”, spune dr. ing. Valentin Cotarta, care lucreaza in Bruxelles, in calitate de expert consultant independent pentru Comisia Europeana si conduce un oficiu de tip ONG de consultanta in cercetare si business, membru al mai multor retele de lobby.
Din datele pe care le detine Valentin Cotarta, oficiile “surori” ale celorlalte tari membre UE sunt organizate ca ONG-uri, in nici un caz ca institutii de stat. Cotarta mai spune ca, “de regula, oficiile au un numar de maximum trei angajati, inclusiv secretara”. In varianta romaneasca, biroul va gazdui patru reprezentanti ai Ministerului Educatiei si sase reprezentanti ai universitatilor. Celor patru “cercetatori” ai MedC sederea la Bruxelles le va fi platita de catre stat. Pentru ceilalti, aventura europeana va fi suportata de catre institutiile de invatamant. Universitarii se vor bucura totusi de niste facilitati, la fel ca si colegii loc platiti de stat. “Este vorba de logistica: un automobil, un spatiu de lucru, acces la computer si Internet”, explica ministrul educatiei, Mircea Miclea.
Oricate calcule am efectua, suma de 400.000 de euro depaseste aproape de doua ori necesarul. Conform bugetelor altor oficii de la Bruxelles, costurile salariilor, chiriilor, masinilor, ba chiar si ale apartamentelor de serviciu, ajung la aproximativ 200.000 de euro.
Motivele invocate de ministrul educatiei, Mircea Miclea, pentru aceasta decizie sunt legate in primul rand de aceasta activitate de lobby si, apoi, de alte chestiuni mai concrete. Astfel, ministrul considera ca oficiul urmeaza “sa impuna proiectele noastre in cercetarea europeana, sa sintetizeze si sa transfere know-how in Romania, pentru ca proiectele noastre sa se incadreze in tematica programelor europene”. Lipsa acestor doua elemente este, in viziunea ministrului, principala cauza a pierderii a 72% din cotizatia Romaniei la programele de cercetare europene.
Pentru Programul-cadru 6, tara noastra plateste, ca sa poata intra in joc, 38 de milioane de euro pana in 2006. “Doar 18% din fondurile depuse drept cofinantare s-au intors in tara in proiecte de cercetare”, admite Miclea. El este de parere ca simpla infiintare a acestui oficiu va rezolva in mare parte problema. Cauzele lipsei de succes in accesarea fondurilor sunt cu totul altele, in opinia specialistilor din “campul muncii”. Astfel, Radu Minea, presedintele sindicatului cercetatorilor, crede ca este de vina statutul de tara candidata la UE si ca banii ii iau doar cercetatorii din statele membre. De aceea, pana acum, noi nu am coordonat proiecte, am fost doar parteneri. “Pe de alta parte, pentru a fi interesanti ca parteneri in proiecte, ar trebui sa investim in dezvoltare. La institutele de cercetare, nu s-a mai investit de 15 ani”, explica Minea.
“Cercetatorii nu-si iau
salariile cu lunile, in plus,
in 15 ani, treizeci de institute de cercetare au acumulat
datorii la bugetul de stat de 22 de milioane de euro.”
Radu Minea, presedintele
sindicatului cercetatorilor din Romania
Valentin Cotarta spune ca “lipsesc total sistemele de creditare pentru proiectele europene”. Aceasta inseamna ca, pentru a primi banii de la UE, solicitantul trebuie sa cheltuie 25% din valoarea proiectului, lucru extrem de dificil fara o sursa alterativa de finantare. “Cunosc multi cercetatori care au castigat granturi UE, dar au renuntat la acestea, fiindca nu si-au putut plati cofinantarea”, mai spune Cotarta.
Cu alte cuvinte, problemele cercetarii sunt de fond, si nu de suprafata, asa cum reiese din abordarea ministerului. Infiintarea acestui “oficiu de lobby” nu este fundamentata pe o strategie clara, bazata pe nevoile reale ale domeniului de cercetare. Asa cum declara Mircea Miclea, abia in toamna vor fi prezentate primele rezultate ale unei “proiectii de dezvoltare a cercetarii romanesti pe viitorii 10-15 ani”.
Cat costa un oficiu de lobby in Bruxelles
Pentru un oficiu cu patru angajati, bugetul anual este compus din urmatoarele:
1. Birou 100 mp = 1.500 euro x 12 = 18.000 euro
2. Salarii personal: 4 x 2000 x 12 = 96.000 euro
3. Chirii locuinte: 4 x 650 x 12 = 31.200 euro
4. Consumabile si telefoane: 650 x 12 = 7.800 euro
5. Doua autoturisme: 17.000 x 2 = 34.000 euro
6. Protocol si neprevazute: 10.000 euro
7. Abonamente publicatii: 3.000 euro (maximum, incluzand si domeniul de WEB).
8. Deplasari in tara: 350 x 3 x 4 = 4.200 euro (fiecare expert are dreptul la 3 deplasari pe an in tara).
TOTAL = 204.200 euro/an.
“Valoarea de piata a unui expert dintr-un astfel de oficiu, cu experienta zero in relatii europene este in primul an de activitate de maximum 2.000 euro/luna brut”, spune Valentin Cotarta, consultant independent la Bruxelles.
Costuri mari cu efecte pe termen lung
Capital: Exista, in acest moment, o strategie pe care se bazeaza infiintarea acestui oficiu? Cum va evolua cercetarea romaneasca in urmatorii 10-15 ani?
Mircea Miclea: Intr-un an, va fi gata o investigatie coordonata de Consiliul National pentru Cercetare (CNCSIS). Acesta va avea indatorirea sa elaboreze proiectia de dezvoltare a cercetarii romanesti pe viitorii 10-15 ani. In toamna, vom avea primele rezultate.
Capital: Dar va mai face cineva cercetare, in viitor, in conditiile in care salariile sunt mici si media de varsta a celor din domeniu este ridicata?
Mircea Miclea: Pot sa va spun doar ce am facut eu. Am infiintat programul de studii post-doctorale. Cei care termina acest program, daca sunt performanti, obtin un salariu net de 300 euro.
Capital: Cine vor fi reprezentantii MEdC la Bruxelles si ce costuri li se vor acoperi din cei 400.000 de euro?
Mircea Miclea: Vor fi patru persoane, selectate prin concurs de catre MEdC. Acesti bani vor acoperi toate cheltuielile: logistica, automobil, sediu, acces la internet. si Polonia era in situatia noastra, dar a obtinut o crestere substantiala prin infiintarea unui oficiu asemanator. Ce-i drept, in cativa ani buni.
