Un raport confidential al Comisiei Europene infirma optimismul cu care oficialii romani au salutat compromisul bugetar la care statele membre au ajuns in decembrie 2005. La momentul respectiv, Romania s-a numarat printre tarile care au aplaudat sumele modeste pe care Uniunea Europeana le va cheltui intre 2007 si 2013 pentru realizarea politicilor sale, inclusiv a celei de extindere cu Romania si Bulgaria. Iata insa ca, la doar doua luni de zile de la eveniment, temerile unor tari ca Po
Un raport confidential al Comisiei Europene infirma optimismul cu care oficialii romani au salutat compromisul bugetar la care statele membre au ajuns in decembrie 2005. La momentul respectiv, Romania s-a numarat printre tarile care au aplaudat sumele modeste pe care Uniunea Europeana le va cheltui intre 2007 si 2013 pentru realizarea politicilor sale, inclusiv a celei de extindere cu Romania si Bulgaria. Iata insa ca, la doar doua luni de zile de la eveniment, temerile unor tari ca Polonia si Republica Ceha sunt confirmate de catre Comisia Europeana, care, in modul cel mai serios, trage semnalul de alarma: bugetul nu permite finantarea politicilor de modernizare ale Uniunii Europene, cu atat mai putin pe cele menite sa reduca decalajele de dezvoltare dintre statele bogate si cele sarace din spatiul comunitar.
In procente, tabloul este urmatorul: banii pe care vechile state membre sunt dispuse sa ii vireze catre bugetul comunitar acopera doar 66% din cheltuielile absolut necesare ale Uniunii. Cel mai grav afectate vor fi investitiile in infrastructura energetica, programele din domeniul sanatatii si dezvoltarea tehnologica. Cele trei rute de transport pan-europene, care ar fi trebuit finalizate pana in 2020, sunt compromise. Subventiile agricole, atat de asteptate de romani, nu vor putea fi acoperite decat pe jumatate si este lesne de anticipat ca din luptele fratricide ce se vor dezlantui intre marii beneficiari ai politicii agricole si tari ca Romania, cei dintai vor iesi in castig.
Lasand de-o parte detaliile tehnice, concluzia nu este deloc favorabila Romaniei si Bulgariei. Prinderea din urma a economiilor prospere ale Uniunii Europene va fi posibila doar daca ne autofinantam, pentru ca pe fondurile structurale si de coeziune ne putem baza doar in masura in care acestea ajung celor 27 de state membre si noi suntem capabili sa le acoperim cu proiecte. Autofinantarea modernizarii devine realizabila cu o singura conditie: o economie performanta, care produce si vinde pe pietele internationale si altceva decat produse cu valoare adaugata mica.
Bernard Bot: “Nu negociem cresterea bugetului”
Ministrul olandez spera ca tarile bogate vor renunta la finantari de dragul celor sarace
Descurcati-va cu mai putin!: Acesta este mesajul Olandei – una dintre cele mai importante surse de bani a bugetului Uniunii Europene, catre toate acele tari care spera ca aderarea va declansa o avalansa de subventii, fonduri structurale si fonduri de coeziune. Bernard Bot, ministrul olandez al Afacerilor Externe, sustine rentabilizarea cheltuielilor, nu cresterea bugetului comunitar. Daca aceasta viziune invinge, banii care pana mai ieri s-au impartit intre 25 de state membre, din 2007, se vor imparti la 27.
Capital: Un raport intern al Comisiei Europene, destinat exclusiv Parlamentului European, arata ca bugetul Uniunii Europene, aferent exercitiului financiar 2007 – 2013 si negociat cu mare greutate intre statele membre la sfarsitul anului trecut, este mai degraba un buget de avarie decat unul capabil sa acopere aderarea a inca doua tari si realizarea obiectivelor Agendei Lisabona. Cum comentati?
Bernard Bot: Comisia Europeana cere intotdeauna mai multi bani, prin urmare tonul si continutul raportului nu ne surprinde.
Capital: Sunteti un critic sau un sustinator al compromisului financiar dintre statele membre, concretizat in mai putini bani pentru toata lumea, mai ales pentru tari ca Romania sau Bulgaria?
Bernard Bot: Bugetul pentru urmatorii sapte ani este rezultatul unei batalii indelungate si era cazul ca, intr-un fel sau altul, sa se ajunga la o intelegere. Olanda este adepta principiului conform caruia resursele financiare ale Uniunii Europene trebuie nu suplimentate, ci mai eficient cheltuite. Vechile state membre incaseaza in continuare prea multi bani, sub forma subventiilor agricole, fondurilor structurale si fondurilor de coeziune, iar noi sustinem ca redirectionarea acestor fonduri catre noile state membre ar rezolva problema.
Capital: Romania spera totusi ca Parlamentul European sa aprobe un buget mai mare, din care sa ne revina mai multi bani in perioada 2007-2013. Credeti ca avem vreo sansa?
Bernard Bot: Nici nu se pune problema unei cresteri a contributiei noastre la bugetul Uniunii Europene, deci nu se pune problema unui buget mai mare. Olanda este unul dintre cei mai mari alimentatori cu fonduri ai finantelor europene si, din aceasta pozitie, nu accepta o majorare a contributiei sale. Pentru Romania, Bulgaria si restul noilor state membre exista insa posibilitatea atragerii unor fonduri mai generoase, cu conditia ca vechile state membre sa renunte la subventii.
Capital: Totusi, Parlamentul European va avea ultimul cuvant si, cel putin deocamdata, pledeaza pentru un buget mai mare.
Bernard Bot: Este adevarat, dar nu Parlamentul European da bani, ci noi, tarile membre. Suntem deschisi negocierilor, dar numai in limitele stabilite in decembrie 2005.
Capital: Ce s-ar mai putea negocia, de vreme ce pozitia Olandei este inflexibila in ceea ce priveste majorarea fondurilor bugetare?
Bernard Bot: Doua chestiuni mai pot fi obiectul negocierilor la nivelul Uniunii Europene. Prima am amintit-o deja, se refera la redirectionarea fondurilor catre tarile care intr-adevar nu se pot descurca fara ele. Cea de-a doua se refera la realocarea banilor pe capitole de chletuieli.