27% dintre directorii generali din România cred că economia globală se va deteriora în 2015, un procent de trei ori mai mare de pesimişti faţă de anul anterior, când numai 8% dintre respondenţii români credeau că economia globală va înregistra un declin, conform rezultatelor sondajului PwC Global CEO Survey 2015.
Cu toate acestea, 44% dintre directorii generali din România spun că sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte perspectiva creşterii veniturilor companiilor lor în următorul an, în creştere faţă de 39% anul trecut. Alţi 40% dau dovadă de optimism moderat când vine vorba de creşterea veniturilor în acest an. Pe termen mediu, directorii generali din România sunt încă şi mai încrezători, 54% spunând că sunt foarte siguri de perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorii trei ani (media la nivel global este de 49%).
38% dintre executivii români cred că starea economiei globale va rămâne neschimbată, în timp ce 35% sunt mai optimişti şi cred că se va îmbunătăţi.
La nivel global, numărul directorilor generali care cred ca economia globală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni este mai mic decât anul trecut, dar încrederea în abilitatea lor de creşte veniturile propriilor companii rămâne stabilă – potrivit răspunsurilor a mai mult de 1.300 de directori generali intervievaţi de PwC pentru cea de-a 18-a ediţie a Global CEO Survey. Rezultatele studiului au fost făcute publice ieri în cadrul deschiderii evenimentului anual World Economic Forum de la Davos, Elveţia.
Ce îi îngrijorează pe executivi?
Supra-reglementarea este din nou pe primul loc în topul motivelor de îngrijorare a executivilor respondenţi, în procent de 78%, în creştere cu 6% faţă de anul trecut şi la un nivel record în sondaj. Ţările în care îngrijorările legate de supra-reglementare sunt la un nivel foarte înalt sunt Argentina (98%), Venezuela (96%), SUA (90%), Germania (90%), Marea Britanie (87%) şi China (85%).
Alte motive de îngrijorare aflate în top sunt disponibilitatea talentelor (73%), deficitul fiscal şi povara creditelor (72%), incertitudinea geopolitică (72%), creşterea taxelor (70%), ameninţările cibernetice (61%) – în creştere semnificativă faţă de anul trecut (48%) – precum şi instabilitatea socială (60%), obiceiurile consumatorilor aflate în continuă schimbare (60%) şi viteza schimbărilor tehnologice (58%).