Din cele 30 de companii incluse în clasamentul mondial, 13 îşi au sediul în China și aproape o treime în Europa de Est și Rusia, în timp ce 7 au sediul în Asia/Pacific, în afara Chinei, în principal în India și Coreea. Producătorul român Bitdefender s-a clasat pe locul al 17-lea în clasamentul celor mai mari companii de software provenind din piețele emergente din lume pe baza cifrei anuale de afaceri .

Distribuția geografică ilustrează unele caracteristici comune interesante. În țările din Europa de Est se resimte moștenirea sistemului de învățământ din regiune, cu un accent puternic pe matematică și științe, care continuă până în zilele noastre, fapt reflectat şi de accentul mare pus de aceste țări pe securitatea informatică. Prin urmare, nu este de mirare că lista este compusă din mai multe companii de securitate IT, inclusiv Bitdefender din România.
„Expertiza noastră în domeniul IT a fost dezvoltată de-a lungul mai multor decenii ", a declarat Florin Talpeș, CEO Bitdefender. "România a fost una dintre primele zece țări care a construit și proiectat calculatoare în anii 1950", adaugă Florin Talpeș, într-un interviu acordat PwC pentru elaborarea acestui raport. 

Estimări recente arată că România se află printre primele 10 ţări în ceea ce privește profesioniștii IT certificați pe cap de locuitor și viteză de Internet în bandă largă (broadband).

„Există un potențial semnificativ pe piața IT din Romania. Liderii de piață, cum este Bitdefender, au demonstrat deja că au capacitatea de a concura cu produse și servicii inovatoare la nivel global. Dar, companiile locale de software trebuie să depășească obstacolele în ceea ce privește asigurarea accesului  la finanțare într-o piață financiară și de capital care nu este foarte sofisticată. De asemenea, trebuie să investească în echipe de management capabile să aducă afacerea pe scena mondială şi să o conecteze la rețelele potrivite. Start-up-urile, în special, se confruntă cu un deficit critic de capital iar autoritățile române trebuie să elaboreze metode de a crea un ecosistem antreprenorial care să poată stimula inovația și să genereze oportunități de afaceri ", crede Florin Deaconescu, Liderul Grupului de Servicii pentru Tehnologie, Media și Telecomunicații (TMT), PwC România.

„Am putea spune că generația IT de aur, care a ieșit de pe băncile școlii tradiționale românești și a pășit direct în economia liberă din anii 1990, a reușit să inspire generația următoare. Acest transfer a fost favorizat și de unele măsuri fiscale adoptate de autorități în decursul anilor, care au contribuit la reducerea „exodului de creiere” (brain drain) către țările mai dezvoltate. Acum este timpul ca autoritățile române să încurajeze inovația, cercetarea și dezvoltarea pentru a ajuta industria să reducă dependența de servicii de externalizare și să genereze mai multe produse și servicii cu valoare adăugată”, a completat Florin Deaconescu. 

Furnizorii de software de pe piețele emergente au mai multe avantaje. În timp ce în trecut piața locală a produselor de software pentru consumatorii individuali era ca şi inexistentă, iar piața de produse de software pentru clienţii corporate limitată, în prezent acest scenariu nu mai este valabil. Dispozitivele mobile conectează consumatorii din orice piață emergentă, din Kenya până în Coreea. Acest lucru deschide oportunități uriașe, atât pentru aplicațiile dedicate consumatorilor cât și pentru cele centrate pe client, care permit consumatorilor să acceseze informații back-end.
Forța acestor piețe este conferită şi de numeroasa generație Millenials din ţările emergente (în special în India și în țările din America de Sud). Reprezentanții acestei generații se simt mai confortabil cu dispozitivele mobile, mulți dintre ei probabil neavând niciodată un computer, de aceea această generaţie oferă oportunități importante de piață.
Mai există și alte avantaje, dintre care cel mai mare este structura costurilor – un avantaj evident pentru companiile de pe piețele în curs de dezvoltare. Costul pentru dezvoltarea de software pe piețele emergente este unul relativ mic, ceea ce permite companiilor să fie mai competitive pe piața mondială.

În ciuda tuturor acestor avantaje există şi o serie de dezavantaje, nu este totul roz. Cu toate că cele 30 de companii şi-au dovedit stabilitatea, există o întrebare în ceea ce privește viabilitatea lor: pot trece dincolo de faza de start-up?
Acești jucători se confruntă cu riscuri pe termen lung. Clienții și partenerii lor trebuie să aibă încrederea că ei vor continua să existe pe piață şi mâine. Având în vedere faptul că țările dezvoltate tind să apeleze la companii de renume sau în care au încredere, companiile de pe piețele emergente pot suferi din cauza lipsei de vizibilitate și nivelului scăzut de notorietate a brand-ului.

Există şi alte probleme care le afectează, mai ales de tip economic și financiar. De asemenea, aceste companii se confruntă cu „exodul creierelor” (brain drain), care face referire la tendința persoanelor cu capacitate de muncă şi cu un nivel ridicat de educație să caute locuri de muncă în țările dezvoltate.

"Unele guverne, printre care şi cel al României din păcate, nu au mai investit în învățământul superior așa cum o făceau înainte, în special în domeniile științifice", avertizează Florin Deaconescu, adăugând că tiparele de migrație arată faptul că unii oameni talentați sunt încă în căutarea unor oportunități mai bune în altă parte.

Aceste provocări explică parțial de ce cifra de afaceri a primelor 30 de companii de software de pe piețele emergente reprezintă doar 1,4% din veniturile globale ale industriei de software.