Potrivit studiului, 55% dintre organizaţii se află în pericolul de a rata implementarea standardelor SEPA până în februarie 2014, din cauza subestimării eforturilor necesare procesului de implementare, iar 21,6% dintre respondenţi încă trebuie să definească şi să planifice activităţile pentru implementarea SEPA.

Puţine organizaţii au o strategie de acţiune cuprinzătoare deja definită – de exemplu, mai puţin de 30% dintre respondenţi includ revizuirea şi actualizarea master data în obiective, iar mai puţin de 20% implică departamentele juridice, de HR şi de vânzări în proiectele lor.

43,5% dintre respondenţii care şi-au planificat implementarea, se aşteaptă să finalizeze proiectul foarte aproape de termenul limită de 1 februarie 2014, iar alţi 43% dintre respondenţi nu sunt încrezători cu privire la faptul că majoritatea clienţilor vor fi pregătiţi la timp pentru SEPA. 92% dintre respondenţi menţionează stadiul de implementare la nivelul sistemului drept principala lor preocupare.

"Toate rezultatele studiului ne conduc la concluzia că aproximativ 55% dintre toate organizaţiile vizate vor rata, sau se află într-un risc crescut de a rata, termenul limită de 1 februarie 2014. Fără concentrare şi fără un efort crescut, reprezentanţii companiilor, precum şi toate celelalte părţi interesate, vor fi nevoiţi să se pregătească pentru obstacole majore în procesarea plăţilor în perioada imediat următoare datei de 1 februarie 2014′, arată Paul Facer, partener Servicii de Audit, liderul Echipei de Servicii pentru Sectorul Financiar al PwC România.

Companiile nu ar trebui să se concentreze numai pe propria implementare, ci ar trebui şi să înţeleagă efortul de implementare al clienţilor şi furnizorilor lor. Dacă în ziua de 3 februarie 2014 companiile descoperă că nu sunt pregătite, s-ar putea să întâmpine dificultăţi în efectuare plăţilor. În acelaşi timp, furnizorii care nu vor fi pregătiţi pot avea probleme serioase cu liniile de aprovizionare. Iar industria plăţilor se poate confrunta cu restanţe care vor trebui reparate. Credem că toate companiile şi toate părţile interesate ar trebui să se pregătească pentru cel mai nefavorabil scenariu posibil, consideră, de asemenea, Facer.

Proiectul SEPA pentru crearea unei pieţe comune europene de plăţi se apropie rapid de un termen limită important. Începând cu 1 februarie 2014, toate casele de compensare automată (Automatic Clearing Houses -ACH) şi instituţiile de debit direct din cadrul Uniunii Europene şi din interiorul Spaţiului Economic European trebuie să corespundă cerinţelor şi standardelor SEPA.

Acest moment cheie din 2014 aduce sfârşitul unei epoci a infrastructurii de plăţi duale pentru bănci şi casele de compensare, epocă începută pe 28 ianuarie 2008, atunci când au fost procesate primele transferuri de credit prin SEPA.

În timp ce data de 28 ianuarie 2008 a fost una importantă pentru industria plăţilor, aceasta a avut un efect redus asupra afacerilor şi consumatorilor.

Termenul limită de 1 februarie 2014 va fi diferit. Începând cu această dată, tranzacţiile de compensare în interiorul statelor membre UE – mai mult de 90% dintre tranzacţiile realizate în Europa – vor fi transmise băncilor în format SEPA. Acest lucru înseamnă că tranzacţiile nu vor mai fi procesate automat atunci când sunt transmise codurile bancare (Basic Bank Account Numbers – BBAN), codurile de compensare sau codurile specifice filialelor. În schimb, plătitorul va trebui să transmită codul IBAN şi de cele mai multe ori şi codul BIC. SEPA oferă totodată şi un standard comun pentru Direct Debit Mandate Management, care, începând cu 1 februarie 2014 va fi obligatoriu pentru tranzacţiile directe de debit la nivel local. Formatul local al documentelor va ieşi din uz, sau, în cel mai bun caz, va fi actualizat pentru a cuprinde noile informaţii.