Mica țară din Golful Persic și-a văzut rolul recunoscut, contribuind la ștergerea controversatului sprijin acordat extremiștilor. Mai întâi a oferit sprijin din posture de mediator între americani și talibani, apoi ca ajutor pentru podul aerian. Apoi, pe viitor, rămâne de văzut, se arată într-un materialul publicat de Diario de Noticias (Portugalia).
Şeful diplomației din Germania, Heiko Maas, a fost primit de Mohammed al-Thani, ministrul de externe qatarez. În ziua următoare, miercuri, este rândul omoloagei olandeze, Sigrid Kaag. Ambele țări europene au urmat mișcarea ambasadelor Statelor Unite și Regatului Unit și și-au stabilit la Doha postul diplomatic de la Kabul.
Petromonarhie vecină a Arabiei Saudite, Qatarul este mai cunoscut pentru postul de televiziune Al Jazeera (a cărui orientare editorială între versiunile engleză și arabă este aproape antagonică), sau pentru fondul său suveran care deține clubul Paris Saint-Germain decât pentru puterea sa politică.
În realitate, postul TV, clubul de fotbal sau compania aeriană sunt fața vizibilă a strategiei de influență a unei țări cu o suprafaţă mai mică decât Timorul de Est și cu doar 300.000 de cetățeni (deși în peninsulă trăiesc de zece ori mai mulți oameni) și care a început în 1995, când a venit la putere șeicul Hamad, care a abdicat în favoarea actualului emir, Tamim, în 2013.
Qatarul a finanțat mișcări extremiste în mai multe țări după Primăvara Arabă
Între 2017 și ianuarie anul curent, a înregistrat o reducere a relațiilor și o blocadă din partea mai multor țări.
În același an, țara a reușit să mențină pe teritoriul său o bază aeriană folosită de americani și de britanici, primind în același timp principalii lideri talibani aflați în exil, aceiași cu care se lupta coaliția occidentală, într-o acțiune concertată cu Statele Unite. Acţionând din umbră ca mediator, în 2018 Qatarul a adus la aceeași masă reprezentanți ai administrației Trump și talibani, lăsând pe dinafară guvernului afgan, scrie Diario de Noticias.
Doi ani mai târziu, așa cum face deja parte din istorie, americanii și talibanii au semnat un acord care prevedea plecarea forțelor străine din Afganistan, în schimb acești militari urmând să nu fie atacați. Dar nici măcar capacitatea de mediere a Qatarului nu a fost suficientă pentru ca negocierile care au urmat la Doha, între guvernul de la Kabul și fundamentaliști, să ajungă la bun sfârşit.
Rolul emiratului din ultimele săptămâni a fost central, 40% dintre expatriații afgani aterizând la baza al-Udeid. Ambasadorul de la Kabul, Saeed bin Mubarak al-Khayarin, a condus misiunile de expatriere prin oraș, într-un du-te-vino între ambasadă și aeroport, prezența sa permițând trecerea prin punctele de control taliban și occidental. Printre cei aduși în Qatar se numără o echipă feminină de robotică, un internat feminin (250 de eleve și personal) și activiste pentru drepturile femeilor.
„A fost un pariu riscant, (…) dar a dat roade”
Modul în care autoritățile qatareze au colaborat cu americanii, când baza aeriană era plină și nu mai oferea condiţii, l-a determinat pe Joe Biden să mulțumească emirului printr-un apel telefonic. 20.000 de afgani rămân pe acest teritoriu.
„Qatarul s-a poziționat ca mediator cu talibanii. A fost un pariu riscant, mai ales având în vedere opinia publicului larg, dar a dat roade”, a declarat pentru Al Jazeera Cinzia Bianco, cercetătoare la Consiliul European pentru Relații Externe. În calitate de punct de contact preferat al talibanilor, Qatarul începe să fie văzut cu alţi ochi de către vecinii săi, precum și de către Occident.
„Jucând acest rol de mediere, Qatarul își întărește relațiile cu Statele Unite și alți actori occidentali și europeni”, a declarat Elham Fakhro, de la International Crisis Group pentru Deutsche Welle.
Au trecut vremurile în care Qatarul a fost acuzat de finanțarea mișcărilor extremiste după așa-numita Primăvară Arabă, din Siria până în Libia; scandalul de corupție cunoscut drept Qatargate în legătură cu atribuirea Cupei Mondiale la fotbal din 2022 minusculei țări; Qatar Papers, o anchetă jurnalistică ce a demonstrat modul în care dinastia al-Thani finanța islamul politic radical din Franța și pe parcurs a cumpărat zeci de miniștri, senatori și deputați; sau, mai recent, criza din Qatar, care a plasat țara în opoziţie cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul și Egiptul între 2017 și ianuarie anul acesta. Aceste țări au rupt relațiile și au impus o blocadă economică, denunțând relațiile țării cu mișcările teroriste și cu Iranul.
Prima mare provocare a Qatarului este menținerea funcțională a aeroportului de la Kabul. O echipă tehnică a sosit ieri în capitala afgană pentru a discuta cu talibanii cum să o facă.
Momentul lui Tamim
Tamim bin Hamad al-Thani este al optulea monarh al Qatarului, emirat fondat de dinastia sa în 1847. A ajuns la putere în 2013 și a văzut în curând Frăția Musulmană aliată răsturnată în Egipt.
Finanțarea grupărilor extremiste a condus la o rupere a relațiilor și la o blocadă comercială din partea Arabiei Saudite și a Emiratelor Arabe Unite, care s-a încheiat în luna ianuarie.
La 41 de ani, cu trei soții și 13 copii, șeicul trăiește cel mai bun moment al domniei sale, la câteva luni distanță de găzduirea Cupei Mondiale la fotbal.
Sursa foto: Dreamstime