IMPACT Conflictul din Fåşia Gaza, care a făcut deja mii de victime, alimentează cu comenzi industria israeliană, permiţånd bursei din Tel Aviv să crească în vremuri de război şi criză şi neafectånd preţul petrolului sau cursul şechelului.
În loc să se aplaneze, conflictul din Fåşia Gaza s-a acutizat săptămåna trecută. Libanul a atacat Israelul, iar un general iranian a propus un embargo petrolier împotriva statului evreu. Numărul victimelor depăşea pragul de 500, fiind completat de cåteva mii de răniţi. Din fericire, numărul romånilor care locuiesc în Fåşia Gaza este foarte mic, însă comunitatea romånească din Israel este mult mai mare: circa 200.000 de evrei de origine romånă. Aceştia reprezintă a patra comunitate din Israel şi li se adaugă romånii care au emigrat pentru a munci, în special în construcţii: peste 30.000 în perioada 1993-2004, număr care s-a redus însă drastic în ultimii ani.
Dacă cele mai recente conflicte armate şi-au găsit motivaţii de natură economică (cel mai elocvent exemplu fiind cel al zăcămintelor petrolifere, în războiul din Golf), în cazul războiului dintre palestinieni şi Israel, acestea sunt în principal de natură religoasă. Sărăcia din teritoriile Palestiniene a împins la putere mişcarea extremistă Hamas.
Teritoriul poate fi considerat un ghetou al Orientului Mijlociu. Produsul intern brut al terioriilor palestiniene, incluzånd Cisiordania, se ridică la circa 4 miliarde de usd, ceea ce înseamnă un PIB pe locuitor de 1.100 de USD, unul dintre cele mai scăzute niveluri din lume, sub acest prag aflåndu-se doar statele foarte sărace din Africa şi Orientul Mijlociu. Pe långă Fåşia Gaza, economia Israelului pare un gigant: raportul dintre PIB-ul pe locuitor este de 1 la 25 în defavoarea Palestinei.
Cåştigători bogaţi într-un război al sărăciei
Din acest război, Israelul pare să aibă de cåştigat. Primii beneficiari vor fi companiile din industria militară. Spre deosebire de alte state, care apelează la importuri pentru a-şi înzestra armatele, Israelul are propriii săi producători. Cheltuielile militare reprezentau, la nivelul lui 2006, 7,3% din PIB-ul Israelului. Această pondere plasează ţara în primii zece cheltuitori cu înzestrarea armatei la nivel mondial. În Israel, există peste 500 de companii cu activităţi în industria militară. Statul le controlează pe cele mai mari: IAI (Israel Aerospace Industries) – cel mai mare exportator din Israel, cu vånzări anuale de peste 1,5 miliarde de USD, IMI- Taas, care a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu 25% în 2008 şi Rafael Arms Development Authority, care a dezvoltat rachetele Python şi Popeye, utilizate de mai multe armate. Din råndul jucătorilor privaţi, producătorul faimoaselor UZI este tot de origine israeliană, fiind o fostă companie de stat privatizată în 2005. La fel şi Elbit, firmă care a asigurat modernizarea MIG-urilor din Romånia şi care are afaceri anuale de 2 miliarde de USD la nivel mondial. Pe långă Elbit, alte companii israeliene de top desfăşoară afaceri în Romånia, mare parte prin offshore-uri. Kardan – care în Romånia are mai multe investiţii imobiliare şi în construcţii, Leumi – a doua mare bancă din Israel sau Tnuva – cel mai mare producător de lactate, sunt doar cåteva exemple. În 2007, Romånia a exportat în Israel bunuri în valoare de 166 milioane de USD, în timp ce importurile s-au ridicat la 234 de milioane. Cea mai mare pondere au avut-o tranzacţiile cu maşini şi echipamente – în ambele sensuri.
Petrolul, mai sensibil la recesiune decåt la război
Faptul că războiul alimentează cu comenzi industria israeliană, dar şi susţinerea de care se bucură guvernul în acest demers a făcut ca bursa de la Tel Aviv să crească în vremuri de război. Indicele TA 100 a crescut cu 8,2% în prima săptămånă a anului. Nici moneda naţională n-a avut de suferit. Şechelul a înregistrat o depreciere minoră în faţa dolarului, însă aceasta a fost pusă de analişti pe seama tendinţei de întărire a monedei americane.
Celelalte conflicte din Orientul Mijlociu au produs şocuri pe piaţa petrolului. De exemplu, confruntările armate dintre Israel şi Liban din 2006 au dus preţul petrolului la 78 de USD pe baril, faţă de 61 de USD pe baril – cotaţia medie din primele şase luni ale anului. Însă, de data aceasta, aşteptările privind recesiunea au ţinut preţurile jos: cotaţiile au fluctuat între 39 şi 49 de USD pe baril de la debutul conflictului.
Populaţia din Fåşia Gaza este estimată între un milion (CIA) şi 1,4 milioane de persoane (Biroul Central de Statistică Palestinian – BCSP), în timp ce forţa de muncă ocupată este sub 200.000 de persoane, marea majoritate întreţinåndu-şi famillie din agricultură. Rata şomajului depăşea 45% în trimestrul trei din 2008, potrivit BCSP. Situaţia economică a teritoriilor palestiene s-a înrăutăţit dramatic începånd din 2000, odată cu escaladarea conflictului iraeliano-palestinian. Atacurile extremiştilor palestinieni au atras răspunsuri din partea israelienilor sub forma unei blocade economice. Efectul: cei care lucrau în Israel şi-au pierdut locurile de muncă, firmele din Palestina n-au mai avut acces la pieţe de desfacere şi nici la materie primă, determinånd înrăutăţirea situaţiei economice.
În plus, teritoriile palestiniene nu se bucură de independenţă totală: spaţiul aerian şi apele navigabile sunt controlate în continuare de Israel, ceea ce permite celui din urmă să aibă drept de veto peste tot ce intră şi ce iese din Fåşia Gaza.
Deşi în război cu Fåşia Gaza, Israelul rămåne principalul partener comericial al Palestinei. Circa 40% din consumul de electricitate din Fåşia Gaza este asigurat de Israel, iar unul dintre cei doi operatori de telefonie fixă din Gaza este o companie israeliană. De altfel, Israelul figurează, alături de Egipt şi Siria, pe lista celor mai importanţi parteneri în relaţiile de import-export. Fåşia Gaza exportă în principal produse agricole – citrice, flori – dar şi textile, importånd alimente şi materii prime pentru construcţii.
«20 de persoane, cetăţeni romåni şi membri ai familiilor acestora, inclusiv 3 cetăţeni palestinieni, au reuşit să iasă azi (n.r. joia trecută) din Fåşia Gaza prin punctul de trecere de la Erez.»
Cristian Diaconescu, ministru de externe
Conflict / Tabere
FÂŞIA GAZA
• Populaţie: 1-1,4 milioane
• PIB: circa 4 miliarde USD (incluzånd Cisiordania)
• PIB/locuitor: 1.100 USD
• Rata sărăciei: 51,8% *
• Compoziţia PIB: 8% agricultură; 13% industrie; 79% servicii
• Forţă de muncă ocupată: 267.000 (2006)
• Rata şomajului: peste 45%
• Exporturi: 301 milioane USD (2006) – citrice, flori, textile
• Parteneri comerciali exporturi: Israel, Egipt, Cisiordania
• Importuri: 2,4 miliarde USD – alimente, bunuri de consum, materiale de construcţii
ISRAEL
• Populaţie: 7,1 milioane
• PIB: 185,8 miliarde USD
• PIB/locuitor: 26.600 USD
• Rata sărăciei: 23,8% **
• Compoziţia PIB: 2,7% agricultură; 30,2% industrie; 67,1% servicii
• Forţă de muncă ocupată: 2.894.000
• Rata şomajului: 7,3%
• Exporturi: 50,37 miliarde USD – echipamente şi maşini, software, diamante, produse agricole
• Parteneri comerciali exporturi: SUA, Belgia, Hong Kong
• Importuri: 55,79 miliarde USD – materii prime, echipamente militare, bunuri de investiţii
