Scutul antirachetă care protejează România a fost completat cu un nou radar, amplasat la mică distanţă de Tulcea. De ce au luat liderii NATO decizia de a aproba cererea înaintată de România? Mircea Geoană, numărul doi din NATO, vine cu detalii.
România nu va fi implicată în conflictul din Ucraina. Situația de la graniță ne afectează indirect, afirmă Mircea Geoană
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că România nu va fi târâtă în războiul din Ucraina, însă conflictul de la graniță influențează indirect țara.
Geoană a explicat duminică, 25 august, că va exista o perioadă în care nu se va ajunge la o concluzie a conflictului, subliniind că atacurile Rusiei asupra Dunării vor continua. Din acest motiv, în România a fost adus un radar de ultimă generație, capabil să detecteze și să urmărească ținte de la peste 450 de kilometri distanță.
Radarul, amplasat la doar 8 kilometri de Tulcea, este conceput pentru detectare, urmărire și supraveghere avansate și va fi utilizat în principal în aplicații militare. Scopul principal este de a oferi o cunoaștere cuprinzătoare a situației și de a îmbunătăți capacitățile operaționale ale diferitelor platforme, inclusiv nave militare și submarine.
Mircea Geoană a explicat că relocarea radarului în România a avut loc în contextul atacurilor rusești recente asupra Dunării, în zona Ucrainei, și întărește apărarea militară din zona Deltei Dunării.
Acesta a subliniat că, la solicitarea României, comandanții militari ai NATO au aprobat măsura, în urma atacurilor asupra porturilor dunărene din Ucraina. Geoană a menționat că NATO a trebuit, în consultare cu România, să ia măsuri de protecție pentru o zonă aflată în proximitatea conflictului.
De asemenea, secretarul general adjunct al Alianţei a precizat că există o operațiune specială denumită „Operațiune de Vigilență Sporită”, care este activată la cererea unui aliat, în cazul în care există o problemă de stabilitate.
Radarul de la Tulcea completează scutul antirachetă amplasat deja în România, la Deveselu
În acest context, liderii militari ai NATO și cei români au identificat necesitatea unui radar suplimentar pentru a completa apărarea antirachetă deja existentă în România, având în vedere potențialele atacuri cu drone folosite de ruși.
„Trebuie să spun un lucru, nu am văzut până acum o intenție, un atac deliberat al Rusiei în teritoriul României, dar nu înseamnă că există acțiuni potențial periculoase.
Atunci, la solicitarea românilor, ne-am uitat la realitatea militară a acelei zone, am văzut unde avem capacități deja existente și liderii noștri militari împreună cu liderii militari români au constatat că există o zonă pentru un anumit tip de atacuri, în special cu drone folosite de ruși, și ar fi nevoie de un radar suplimentar care să completează apărarea antirachetă pe care deja o avem în România”, a indicat Geoană pentru Digi24.
Mircea Geoană a adăugat că este de așteptat ca atacurile cu drone rusești pe Dunăre să continue și că radarul va rămâne în România până în luna februarie a anului viitor. El a subliniat că decizia de prelungire a măsurii de vigilență sporită va fi luată de generalul suprem, dar este posibil ca această măsură să fie extinsă cu încă șase luni.
În pofida secetei care afectează agricultura României, Ucraina va continua să încerce să exporte grâne pe Dunăre, în timp ce Rusia încearcă să submineze economic această activitate, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.