Luni se simte puterea literaturii. Daca e marti, e stiinta. Miercurea se invata si se face educatie. Joi se joaca teatru. Vineri e ziua religiei. Sambata se asculta muzica. Duminica (dupa Liturghie) vin jocurile si concursurile.
In general, aceasta ar fi grila de vara-toamna a Canalului Radio Romania Cultural inaugurata la 19 iunie a.c. Fiecare zi a saptamanii are o tematica dominanta. Dupa stiinta noastra, este pentru prima data cand un post de radio din Romania recurge la o asemenea grila de programe. Lansarea a fost precedata de scandalul (dambovitean) de rigoare. Pana la urma, disputele (publice)
s-au stins intre cele doua tabere, pe de o parte Ana-Maria Sireteanu, directoarea canalului si autoarea grilei, si Liviu Grasoiu, redactorul-sef adjunct al redactiei „Literatura, Arta si Stiinta” din cadrul Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR), pe de alta parte. Cu diplomatia-i bine cunoscuta, Paul Grigoriu, directorul Departamentului Canale Nationale, a reusit sa convinga cele doua tabere sa nu-si mai spele rufele in public (presa). Dar disputele interne nu sunt relevante pentru grila propriu-zisa.
Promovarea grilei a fost un esec
Cum aminteam, grila de programe a Canalului Romania Cultural pare sa fie construita pe o idee originala in peisajul radio, mai cu seama ca o astfel de initiativa vine din partea unui post public, unde inertia e o stare de fapt. Ce avantaje ar avea o asemenea grila de programe? Ana-Maria Sireteanu explica: „Nu m-am gandit nici un moment ca un ascultator al zilei de luni, in care dominanta este literatura, va exclude ziua de vineri, in care dominanta puternica este viata spirituala.” Cu alte cuvinte, se incearca o amelirorare a audientei pe zile, cel putin teoretic. Paradoxal, directoarea este sceptica in aceasta privinta: „Sondajele nu sunt concludente pentru canalul nostru care are acoperire nationala, dar emite pe banda Est. Este un handicap care ne dezavantajeaza net fata de alte posturi de radio. In plus, emitatorii care deservesc aceasta banda sunt depasiti tehnologic. In aceste conditii, nu putem spera la o audienta nationala mai mare de 2-3%.”
Totusi, o astfel de grila ar putea starni o serioasa concurenta pentru castigarea audientei intre redactiile care, intr-o anumita zi, livreaza emisiuni Canalului Radio Romania Cultural. Care ar fi dezavantajele? O zi plina cu emisiuni de stiinta sau teatru ar putea sa transforme interesul ascultatorilor in plictis. Dar asta depinde numai de prestatia jurnalistica a realizatorilor. In fond, acestea sunt chestiuni teoretice. Rezultatele se vor vedea doar in sondajele de audienta.
In asteptarea primelor date de audienta, care sa confirme sau sa infirme eficienta acestui tip de grila, putem spune cu certitudine ca promovarea lansarii grilei de programe a fost un esec. Intr-o situatie normala, fratele mai mare al Culturalului, Radio Romania Actualitati, ar fi anuntat cu intesitate lansarea. Nu
s-a intamplat asa. Campania de promovare a fost mai mult decat stearsa. Inca o data, radioul public a dovedit ca nu stie sa-si vanda „marfa”. „Exista niste reticente in privinta promovarii in cadrul Radiodifuziunii. Se considera ca daca un canal sustine emisiunile altuia, primul canal ar pierde ascultatori” , precizeaza directoarea postului.
Aceasta grila este preconizata sa functioneze pana in octombrie. „Sigur, in cazul unui esec, cei care au contestat grila pot arata viguros cu degetul la audienta. Dar nici nu puteam sa stam cu emisiuni vechi de zece ani. Trebuia sa ne miscam putin”, conchide Ana-Maria Sireteanu.    

COMUNICAT
CSOP/Taylor Nelson Sofres a castigat licitatia pentru desemnarea furnizorului datelor de audienta tv pentru piata publicitara din Romania
Evolutia pietei publicitare si dezvoltarea statiilor de televiziune din Romania au impus renuntarea la sistemul bazat pe masurarea audientei cu ajutorul jurnalelor telespectatorului si adoptarea sistemului utilizat in pietele dezvoltate, respectiv masurarea audientei cu mijloace electronice (peoplemeter).
Urmand modelul tarilor europene, comunitatea de afaceri din Romania, interesata in datele de audienta tv la inalti parametri de calitate, a organizat o licitatie in perioada martie 1999 – iunie 2000. Filiala din Romania a IAA (Asociatia Internationala pentru Publicitate) a incurajat statiile de televiziune, agentiile de publicitate sau media si firmele care fac publicitate tv pentru produsele si/sau serviciile lor, sa formeze un Comitet Reunit al Industriei (JIC – de la numele englezesc – Joint Industry Committee), care sa initieze, sa finanteze, sa conduca si sa decida in procesul de licitatie pentru desemnarea furnizorului datelor de audienta tv. In mod voluntar, 25 de firme si-au desemnat reprezentantii in JIC, experti in comunicare, marketing si cercetarea/masurarea audientelor. S-a apelat si la serviciile unui expert strain (din Marea Britanie), care mai indeplinise acest rol si in alte tari, fiind recunoscut pe plan international pentru profesionalismul si corectitudinea sa.
Alegerea consultantului s-a facut pornind de la un „short-list”, decizia finala fiind luata intr-o reuniune plenara a JIC. JIC a aprobat si a distribuit un caiet de sarcini posibililor candidati, dintre care patru s-au prezentat cu oferte. Au fost selectionate doua oferte (apartinand AGB Data Research si CSOP/Taylor Nelson Sofres) si s-au solicitat precizari detaliate, dupa care s-a trrecut la vot. Procedura de vot convenita initial in cadrul JIC prevedea ca decizia sa se ia prin consens, iar daca un consens nu este posibil, cel putin prin 4 voturi din 5, unde 3 voturi apartin statiilor tv, un vot apartine agentiilor si un vot a firmelor.
La votul din noiembrie 1999 s-a inregistrat scorul de 3-2 in favoarea CSOP. Doua statii tv au preferat AGB. Votul s-a reluat in decembrie 1999, in speranta ca se va realiza departajarea, dar s-a inregistrat din nou scorul de 3-2 in favoarea CSOP.
In perioada ianuarie – aprilie 2000, membrii JIC au depus eforturi insemnate pentru clarificarea situatiei si adoptarea unei decizii in conformitate cu procedura convenita initial. Intr-un tarziu, pentru a evita blocarea totala a licitatiei, pe data de 10 mai 2000, in plenul sau, JIC a decis sa schimbe procedura de vot, stabilind ca hotararea sa poata fi luata cu majoritate simpla de voturi. Ulterior, la sugestia uneia dintre agentiile membre JIC, s-a trecut la repetarea votului agentiilor de publicitate si media, confirmand preferinta acestora pentru CSOP/Taylor Nelson Sofres.
Pe data de 20 iunie 2000 institutelor finaliste li s-a comunicat oficial rezultatul licitatiei.
Intreg procesul licitatiei s-a desfasurat in conditii de confidentialitate si corectitudine din partea organizatorilor.
Joint Industry Committee