Trenuri depășite cu bicicleta, linii de cale ferată care așteaptă zeci de ani să fie reabilitate și sute de milioare de euro pierdute de la UE. Aceasta este doar o mică parte a tristului tablou realizat de managementul dezastruos din fruntea CFR SA.
Anul acesta, Ministerul Transporturilor şi CFR SA se pot lăuda cu întârzieri cumulate de cel puțin trei ani la lucrările de reabilitare a infrastructurii feroviare și tărăgănarea la nesfârșit a licitațiilor de 2 miliarde euro pentru calea ferată Arad-Simeria. Deși România a obținut din partea Uniunii Europene peste 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea a circa 500 km de cale ferată și achiziția de trenuri, lipsa unei viziuni la nivelul Ministerului Transporturilor a condus la definirea greșită de proiectelor și implementarea eronată a acestora. Conform proiectelor finanţate la începutul exerciţiului financiar european 2007-2013, Ministerul Transporturilor și CFR SA ar fi trebuit să finanțeze lucrările de reabilitare a întregii linii de cale ferată Brașov-Curtici și să cumpere 40 de trenuri electrice care să ruleze cu viteză maximă de 160 km/h pe toată rețeaua modernizată. În urma unor rectificări ale programului operațional și incapacitatea foștilor miniștri ai Transporturilor de a finanța și derula marile proiecte feroviare, proiectele de reabilitare a liniilor de cale ferată s-au redus la jumătate. Mai exact, în perioada 2010-2012 au avut loc anumite modificări privind investițiile derulare de CFR SA, iar proiectele s-au limitat la modernizarea liniilor de cale ferată Sighișoara-Simeria și încă 50 km în apropiere de Arad-Curtici.
Întârzieri și bani pierduţi
Majoritatea lucrărilor de reabilitare a celor aproximativ 250 km de cale ferată, între Sighișoara-Simeria și în apropiere de Arad, au demarat încă din 2012, iar finalizarea era prevăzută pentru 31 decembrie 2015. Doar în zona Arad, Frontieră-Arad-km 614, lucrările de reabilitarea a căii ferate sunt finalizate în proporție de aproximativ 95%, iar trenurile circulă pe ambele sensuri cu o viteză maximă de 16 km/h, proiect nerecepționat încă de oficialii CFR SA. „Cu excepția lotului Vințu de Jos-Simeria, cel mai probabil, anul viitor, se va finaliza reabilitatea porțiunii de cale din Transilvania. Toate lucrările de reabilitare a căii ferate care nu au fost plătite din POS-T 2007-2013 se vor achita din POS-T 2014-2020, aceste facturi variază între 400 și 500 milioane euro. Cu acești bani se putea reabilita calea ferată între București și Craiova sau Craiova-Calafat“, ne-au declarat specialiști din industria feroviară.
Licitații de 2 miliarde de euro
O altă problemă „ascunsă“ sub preș de Ministerul Transporturilor și CFR SA este procedura în cazul celor patru licitaţii în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro, demarate în urmă cu trei ani, pentru reabilitarea Coridorului IV feroviar, Simeria-km 614. Nicio licitaţie din ultimii 25 de ani nu a fost gata la termen. Pentru un lot, procedura este contestată la Curtea de de Apel București (CAB), alte două sunt în reevaluare tot după o decizie a CAB, iar al patrulea lot așteaptă analiza ofertelor de mai bine de 19 luni de la licitație.
Legătura București-Giurgiu, închisă de 11 ani
Dacă tot ne aflam în plin an electoral, oficialii MT și CFR SA se grăbesc să promită că linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu, închisă în urmă cu 11 ani, se redeschide în 2018. Linia de cale ferată București-Giurgiu este închisă din 2005, după ce podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit. Oficialii CFR SA au anunțat, luna trecută, că proiectul de refacere a infrastructurii feroviare București-Giurgiu a primit finanțare europenă. „Este o lucrare de artă destul de complicată, la o înălţime de peste 14 metri, o lungime de peste 150 de metri şi vreo doi kilometri de viaduct. În faza a doua, în funcţie de disponibilitatea de finanţare, vom electrifica şi dubla linia Bucureşti – Giurgiu“, explică Marius Chiper, șeful CFR SA.