O sumă echivalentă cu PIB pe un an şi jumătate sau cu bugetul consolidat pe trei ani şi jumătate. 170 de miliarde de euro sau 8.000 de euro pe cap de român – atât ar fi necesar pentru a reduce decalajele faţă de UE.
Cea mai mare parte din această sumă ar merge spre infrastructura de transport – 13 miliarde de euro pentru circa 1.500 de kilometri de autostradă, aproape 30 de miliarde de euro pentru modernizarea şi reabilitarea tuturor drumurilor publice şi peste 30 de miliarde de euro pentru reabilitarea căii ferate şi construcţia unei linii de mare viteză între Constanţa şi frontiera cu Ungaria.
Sănătatea şi educaţia, investiţii prioritare
Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire (de la conectarea la reţelele de apă, canalizare şi electricitate a tuturor gospodăriilor şi dotarea lor cu baie, toaletă şi bucătărie până la înlocuirea construcţiilor din materiale fragile de tip paiantă sau PFL cu unele mai trainice) ar putea costa cel puţin 70 de miliarde de euro, conform estimărilor specialiştilor. Sume impresionante sunt necesare şi în domeniul sanitar (3,7 miliarde de euro, de exemplu, doar pentru construcţia de spitale şi două miliarde de euro pentru înlocuirea aparaturii medicale), dar şi pentru modernizarea sistemului educaţional ori extinderea reţelelor de comunicaţii.
România ar trebui să cheltuiască 170 de miliarde de euro pentru a reduce decalajele faţă de UE în ceea ce priveşte infrastructura sanitară, educaţională, de comunicaţii, de utilităţi publice, locativă şi de transport.
Nadir Bălăşel este directorul adjunct al Fan Courier, una dintre miile de companii româneşti care au de suferit din cauza drumurilor aglomerate şi presărate cu gropi. „Starea infrastructurii ne creşte facturile de la service şi afectează rapiditatea livrărilor. Din cauza vitezei reduse de deplasare, avem nevoie de mai multe vehicule şi de mai mulţi angajaţi decât o firmă similară din Vest“, explică el.
Iar şoselele puţine şi proaste nu reprezintă decât o parte din numeroasele probleme ale României. „Sursa cea mai importantă a subdezvoltării ţării este incapacitatea de a proiecta, monitoriza şi orienta procesul de schimbare“, crede prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, directorul Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii.
Cât ne costă să fim europeni
De vină au fost, în opinia sa, conflictele politice, dar şi atitudinea Occidentului. „Dacă fiecare regim politic a blocat reformele iniţiate de cel anterior, reprezentanţii Vestului s-au erijat într-o poziţie de mentor, care a împiedicat dezvoltarea capacităţii interne de a gândi procesul de dezvoltare“, consideră el.
Un calcul realizat de revista Capital arată că, pentru a elimina înapoierile faţă de UE în ceea ce priveşte infrastructura sanitară, educaţională, de comunicaţii, de utilităţi publice, locativă şi de transport, România ar trebui să cheltuiască 170 de miliarde de euro, de 17 ori mai mult decât bugetul alocat investiţiilor în infrastructură pe 2009.
Deşi suma pare imensă, există, ca în mai toate situaţiile, şi o jumătate plină a paharului. Până în 2013, România ar trebui să primească circa 20 de miliarde de euro din partea UE. O mare parte din această sumă va avea ca destinaţie tocmai dezvoltarea infrastructurii, uşurând efoturile bugetare şi oferind, în acelaşi timp, o mai mare siguranţă în ceea ce priveşte eficienţa şi legalitatea investiţiilor. Pe de altă parte, toate aceste cheltuieli vor face, cu siguranţă, să prospere numeroase companii, de la firme de construcţii la distribuitori de aparatură medicală şi de la furnizori de componente IT la fabrici de mobilă.
Sursa cea mai importantă a subdezvoltării este incapacitatea de a proiecta, monitoriza şi orienta procesul de schimbare.
Cătălin Zamfir, directorul Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii
E nevoie de două miliarde de euro numai pentru echiparea spitalelor cu aparatură medicală mo-dernă, sumă imposibil de acoperit într-un an.
Ion Bazac, ministrul sănătăţii
Transporturi
Doar puţin peste jumătate din drumurile publice din România erau asfaltate la finele lui 2008, restul fiind pietruite (circa 30% din total) sau din pământ (cam 14% din total, adică nu mai puţin de 11.500 de kilometri). Mai mult, peste 50% din şoselele modernizate aveau nevoie de reparaţii serioase. Nici nu mai trebuie să vorbim că avem numai 281 de kilometri de autostradă, fiind, şi din acest punct de vedere, pe unul din ultimele locuri din Europa.
Nici în domeniul feroviar lucrurile nu stau tocmai bine: peste 1.000 de aşa-numite „puncte periculoase“ fac ca circulaţia trenurilor să se desfăşoare cu restricţii de viteză. Cât despre aeroporturi sau porturile maritime şi fluviale, majoritatea au şi ele nevoie urgentă de lucrări de modernizare.
Utilităţi
În 2007, 2,4 milioane din cele aproape 8,3 milioane de locuinţe din România nu aveau apă curentă. 3,9 milioane nu aveau canalizare, 5,2 milioane nu aveau încălzire centrală, iar 70.000 nu aveau curent electric. Potrivit datelor recensământului din 2002, jumătate din casele românilor nu aveau baie şi nici closet cu apă, iar 900.000 nu aveau bucătărie.
În acelaşi an, existau aproape două milioane de locuinţe din chirpici, vălătuci ori PFL – sensibile la intemperii şi victime sigure în cazul unei inundaţii sau a unui cutremur puternic. Se crede că aceste probleme se concentrează în mediul rural, dar, în 2007, peste 1.000 de străzi mărginaşe din Bucureşti nu aveau canalizare, pe multe din ele lipsind şi reţelele de apă şi gaze.
Sănătate
Doi bolnavi într-un pat, pacienţi care vin de acasă cu medicamente, mizerie, frig, lipsa dotărilor, sute de localităţi fără medici. Cam aşa arată, şi în 2009, o bună parte din sistemul sanitar autohton. Autorităţile ne sugerează să nu ne facem prea mari speranţe. „Este nevoie de două miliarde de euro numai pentru echiparea spitalelor cu aparatură medicală modernă, sumă imposibil de acoperit într-un an“, afirmă ministrul sănătăţii, Ion Bazac.
Proiecte există – spitale noi (de urgenţă, municipale sau orăşeneşti), în valoare de 3,7 miliarde de euro, renovări, extinderi şi modernizări, în valoare de alte sute de milioane de euro. Punerea lor în practică depinde însă de generozitatea bugetului de stat.
IT&C
Numai 51,5% dintre gospodării aveau, la 30 iunie 2008, un post telefonic fix. Existau, la aceeaşi dată, peste 120.000 de cereri de instalare (unele din ele, vechi de decenii), imposibil de onorat din cauza condiţiilor tehnice. Nici în ceea ce priveşte numărul de locuinţe cu internet – circa 30% la sfârşitul lui 2008 – nu stăm deloc grozav în comparaţie cu partenerii noştri din UE.
Mai mult, în mediul rural, rata de penetrare a internetului era, la finele lui 2007, de numai 6%. Nu ar trebui să ne mire – doar 78% din gospodăriile de la ţară aveau frigider, 34% aveau maşină de spălat automată şi numai 15% aveau computer.
Educaţie
Din 2002, numărul unităţilor de învăţământ s-a redus de trei ori, în condiţiile în care efectivul elevilor a scăzut doar cu 100.000, de la 4,5 la 4,4 milioane. Cele mai afectate au fost grădiniţele (de la 9.500 la 1.700 de unităţi) şi şcolile I-VIII (de la 12.500 la 4.700 de unităţi). Principala cauză a acestei descreşteri este procesul de comasare demarat la începutul anilor 2000.
Chiar şi în aceste condiţii, rectificarea bugetară a tăiat din bugetul de investiţii pe acest an. Potrivit secretarului de stat Mihnea Costoiu, „investiţiile se vor face acolo unde este absolut necesar, cum ar fi şcolile care stau să cadă, însă nu vom mai da bani pentru şcolile din sate depopulate“.
80 mld. de euro ar costa aducerea reţelelor de transport la nivelul celor occidentale (inclusiv 1.500 km de autostrăzi şi 800 km de linie ferată de mare viteză)
20 mld. de euro ar urma să vină în România, până în 2013, sub formă de fonduri structurale, din partea Uniunii Europene, în principal pentru proiecte de infrastructură
Integrarea rămâne un vis frumos
NECESAR Fostul ministru al mediului, Attila Korodi, afirma că este nevoie de circa zece miliarde de euro pentru a aduce serviciile de apă şi canalizare la standarde europene, în timp ce pentru extinderea reţelelor electrice în toată ţara ar trebui cam 150 de milioane de euro.
EVOLUŢIE Dotarea tuturor locuinţelor cu baie, WC cu apă, bucătărie şi încălzire centrală, ca şi înlocuirea construcţiilor fragile, din materiale ieftine, cum ar fi paianta, nu mai ţine, însă, de autorităţi. O estimare Capital arată că ar fi nevoie de circa 60 de miliarde de euro pentru a face ca familiile din mediul rural să renunţe la privata din fundul curţii, la sobele cu lemne ori gaze, ineficiente din punct de vedere energetic, ori la casele din chirpici. Nu au fost luate în calcul lucrările de renovare şi modernizare necesare în locuinţele deja „europene“.
MODERNIZARE O sumă mai mult decât impresionantă – circa 80 de miliarde de euro – se adună şi în dreptul investiţiilor minime necesare pentru a aduce infrastructura de transport autohtonă în Europa. Reabilitarea şi asfaltarea tuturor drumurilor (luând în calcul costuri minime) şi construirea a circa 1.500 de kilometri de autostradă ar însemna circa 40 de miliarde de euro. „Estimez că eliminarea punctelor periculoase şi modernizarea liniilor ferate conform înţelegerilor cu UE ar însemna cam 20 de miliarde, alte 12-16 miliarde fiind necesare pentru construcţia liniei de mare viteză între Constanţa şi graniţa de vest“, spune Ştefan Roşeanu, secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România.
INSUFICIENT 725 milioane de euro este bugetul de investiţii pe 2009 al Ministerului Educaţiei. Suma este mică în raport cu nevoile sistemului, estimate la câteva miliarde de euro.
