Dacă măsura va fi reglementată însă printr-o directivă europeană, atunci comunitatea bancară locală o va accepta, a continuat şeful bancherilor.
”Răspunsul comunității bancare în momentul de față este că, atâta vreme cât statul nu a fost obligat să vină cu bani ca să ajute băncile în vremuri dificile, de criză, această taxă nu se justifică și ar slăbi sistemul bancar”, a spus Radu Ghețea.
”Eu am încredere că, în momentul de față, Banca Națională, guvernul, la propunerea ministerelor, vor lua cea mai bună decizie astfel încât creditarea să continue în România”, a completat bancherul.
Însă, a spus Ghețea, dacă va apărea o directivă europeană care va impune această taxă tuturor statelor membre, atunci România nu va avea încotro și va trebui să se supună.
”Bancherii nu vor ieși în stradă și nu vor face grevă. Unde-i lege, nu-i tocmeală”, a spus președintele ARB.
Cine va suporta această eventuală nouă taxă? ”Dacă se ia această măsură, societățile bancare sunt orientate spre profit și când apare o cheltuială neprevăzută recurg la mărirea prețului”, a spus Ghețea.
Prin urmare, rezultatul introducerii taxei ar putea fi acela că dobânzile la credite vor stagna sau chiar vor crește, în condițiile în care în prezent sunt pe un trend de scădere, a completat Ghețea.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Gheorghe Gherghina a declarat că România analizează introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare, însă precizează că trebuie să fim foarte atenți la impactul pe care o astfel de taxă îl va avea asupra sectorului bancar românesc.
"Resursele directe ale UE ar putea să crească prin taxarea băncilor, lucru pe care şi noi îl studiem şi avem nevoie de elemente suplimentare pentru a vedea impactul asupra României, asupra sitemului bancar din România. Trebuie să menținem un anumit echilibru. Să nu ne trezim că băncile vor avea probleme, ceea ce va genera probleme mai departe. Va trebui să facem impactul foarte atent", a explicat Gherghina.
