Președintele CEC Bank și al Asociației Române a Băncilor, Radu Grațian Ghețea, este de părere că persoanele fizice care se împrumută pe termen lung ar trebui să opteze pentru creditul în lei, şi acesta ar trebui, în mod normal, să se ieftinească
Capital: Cum vedeți evoluția creditului în lei în acest an, în condițiile în care două bănci nu mai acordă credite în valută pentru persoanele fizice, și o a treia se gândește să facă același pas?
Radu Grațian Ghețea: Nu sunt adversarul creditului în valută. Eu spun că nu trebuie să ne luăm risc valutar. Asta înseamnă că, dacă cineva are salariile sau veniturile în valută și are un salariu foarte mare, care îi asigură un grad de îndatorare de 30%-40%, noi îi putem acorda credit în valută. Eu sunt împotriva creditului în valută la persoanele care sunt cu totalul veniturilor la limită și nu știu cum să mai adauge și pensia buncii sau salariul nu știu cărei persoane cu care gospodărește împreună. Realitatea spune că, pe o perioadă mai îndelungată, există un risc suplimentar pentru cei care se împrumută în valută. Eu cred în continuare în creditul în lei.
Capital: Cum vedeți evoluția dobânzilor la lei în 2013?
Radu Ghețea: Este obligatoriu, în opinia mea, să avem dobânzi cu evoluție descendentă. Nu putem să ne permitem altfel nici ca țară, nici ca sistem bancar. Ați văzut că Banca Naţională are grijă și de inflație, și de dobândă, indicatori foarte legați între ei, pentru a ajunge cu cifrele în zona criteriilor de convergență de la Mastricht, în vederea unei eventuale aderări la Uniunea Monetară. Atunci nu putem decât să vedem dobânzi cât mai joase la lei.
Capital: Dacă sunteți adeptul creditului în lei, în faţa celui în valută, înseamnă că susțineți și creditarea ipotecară în monedă națională?
Radu Ghețea: Mai ales pe perioade mai îndelungate ar trebui să se meargă pe lei, deoarece istoria a demonstrat că cine se împrumută în valută își asumă riscuri foarte mari. Da, bineînțeles, sunt adeptul creditului ipotecar în lei. Ne-am obișnuit să facem socotelile în valută, dar încet-încet ne dezobișnuim, deoarece majoritatea tranzacțiilor se fac în lei. Când te duci la notar, plătești în lei. Sigur, atunci când valoarea ipotecii, a imobilului ca atare creștea, spuneai că exista rațiunea unei consolidări în euro. Dar acum, spun eu, este mult mai rezonabil să facem creditul în moneda națională, mai ales pentru cei care sunt la limitele gradelor de îndatorare, de garantare pe care le cer băncile, în conformitate cu normele aprobate de BNR.
Capital: De la an la an, paleta surselor de câștig a băncilor pare să se îngusteze. În 2013, care vor fi sursele de profit pentru CEC Bank și pentru celelalte bănci?
Radu Ghețea: Posibilitățile de a face profit se restrâng treptat. Noi suntem printre puținele bănci care, de când a început criza, am făcut profit, am și crescut pe unele nișe. În 2007, am luat decizia de a deveni bancă universală, și asta ne-a ajutat. Într-adevăr, am crescut pe perioada crizei, dar ne-am asumat și niște riscuri mai mari. Normal, creditele neperformante, ca în tot restul sistemului bancar de altfel, apasă pe profitabilitatea băncii. Cu toată această apăsare însă, am reușit să ținem banca pe plus, ceea ce ne dorim în continuare și pentru anii următori.
Înainte de criză, făceam bani din creditele la persoanele fizice. Între timp, ne-am pregătit și pentru persoane juridice și, în momentul în care multe bănci cu acționari străini au redus apetitul pentru creditul pentru corporații și administrațiile publice locale, noi am fost în piață și am spus da, le luăm noi. În perioada următoare, rămâne o bună decizie să ne implicăm în finanțarea proiectelor cu cofinanțare de fonduri europene și rămânem pe zona de agricultură, IMM-uri, administrații publice locale etc. Chiar dacă avem câțiva clienți foarte mari, nu ne-am propus să atacăm clienții corporatiști decât în măsura în care sunt activități și clienți pe care îi cunoaștem.
Capital: Care sunt sursele de finanțare ale băncii la ora actuală?
Radu Ghețea: Ne descurcăm doar cu fondurile pe care le atragem de pe piața locală. Ne finanțăm din depozitele de la populație, de la persoane juridice, instituții financiare internaționale, gen BERD, de la băncile comerciale locale, dar pe perioade scurte, atrageri temporare de sume mici. Baza o reprezintă depozitele populației. La nivelul pieței, este o bătălie anul acesta pentru a atrage surse din piață. A început acum un an și jumătate bătălia de a ține clienții care au bani, și aici miza sunt persoanele fizice. Persoanele juridice își consumă mai degrabă toate rezervele, decât să apeleze la credit. De multe ori, nu mai pot apela la un credit, din lipsa garanțiilor sau din cauza gradului mare de îndatorare. La persoanele fizice situaţia stă exact invers: cresc economiile pe fondul reducerii consumului.
Capital: Se mai ia în calcul o eventuală majorare a capitalului social al CEC Bank?
Radu Ghețea: Deocamdată, noi suntem în faza în care ne definitivăm situațiile financiare, începem auditul lor și, când vor fi rezultatele auditate, o să putem să ne stabilim și cât de acută ar fi o cerință de majorare a capitalului social. Sperăm ca din profitul anului 2012 acționarul să uzeze de ceea ce legea îi permite, și anume să lase profitul nedistribuit, să renunțe la suma care i s-ar fi cuvenit ca dividend și să decidă în același timp să utilizeze acel profit pentru majorarea capitalului.
Capital: Vor apărea diferențe în rezultatele financiare pe 2012 ale băncilor, după ce s-a făcut trecerea la IFRS anul trecut?
Radu Ghețea: O să vedeți că anul acesta foarte multe bănci vor fi foarte reținute în a da drumul la cifre, fiindcă suntem în primul an când vorbim de cifre pe standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) și există întotdeauna o anumită reținere în a da cifre care să nu fie consolidate. Trecerea la IFRS a schimbat deja clasamentul băncilor, nu atât în ceea ce privește top zece din punctul de vedere al activelor deținute, cât clasamentul în funcție de profitabilitate. Aici au apărut deja modificări. Prin trecerea la IFRS, datorită filtrelor prudențiale, te aștepți la o profitabilitate pozitivă. De ce? Pentru că se calculează impozit amânat din diferența dintre provizioanele calculate conform RAS și provizioanele calculate pe norme IFRS. De aici îți apare un impozit foarte mare, care nu se plătește, dar se calculează – el influențează profitul final. Sunt bănci la care diferența RAS/IFRS este mai mare, și atunci impozitul este mai mare. Dacă se vor ridica la un moment dat filtrele prudențiale, în profit îți va intra o sumă importantă care trebuie impozitată.