Germanii "au afirmat însă că România ar fi renunţat prin Tratatul de Pace de la Paris la aceste creanţe. Din păcate însă în acel tratat nu se regăseşte nicio renunţare. După părerea mea, Guvernul de la Bucureşti are o mare dificultate să prezinte opiniei publice în România unde în acel Tratat de la Paris scrie că noi am renunţat la creanţe. Cum Germania interpretează acel tratat, este dreptul ei", a mai spus Golban.
"România, după primul Război Mondial, a avut de recuperat de la Germania o altă sumă de bani. Din 1918 până în 1926, deci timp de 8 ani de zile, România a negociat cu Germania pentru acei bani, prin aşa-zisa Afacerea Banca Generală. Ultima informaţie despre aceşti bani îi găsim tot în arhivele germane, într-o recomandare a ministrului de externe al Germaniei către ambasadorul de la Bucureşti. Acest Gustav Freseman este cel mai renumit diplomat german din ultimii 100 de ani, primea Premiul Nobel pentru pace şi acest respectabil politician german recomandă ambasadorului de la Bucureşti să identifice cercuri private în jurul domnului Averescu pentru a omorî subiectul Banca Generală cu bani. Nu face această afirmaţie, acest instructaj care l-a dat ministrul de externe al Germaniei…", a explicat economistul.
Citește și Dovada că nemţii sunt datori României. VEZI aici actul
Citeşte şi Datoria Germaniei către România. Ce spun nemții
Datoria nemţilor către România: Poziţia şocantă a statului – S-a refuzat negocierea?
