Capital: De ce nu se fac investiții în siguranţa rutieră?
Radu Spirea: Nu există educație privind siguranța rutieră, mai ales la nivelul autorităților locale, neînțelegându-se importanța națională a acesteia și acest lucru în ciuda Strategiei europene pentru siguranță rutieră, de reducere la jumătate a numărului accidentelor rutiere până în anul 2020.
Capital: De ce se marchează anual drumurile din România?
Radu Spirea: Se utilizează materiale de marcaj rutier cu durată de viață scăzută. Nu se respectă cerințele de performanță impuse materialelor de marcaj rutier (durabilitate, retroreflexie, grosime de strat). Nu există o corelare a valorilor de trafic cu tipul de material de marcaj optim pentru asigurarea unei durate de viață mai mari. Se acceptă anumite soluții tehnice, material de marcaj și metoda de aplicare la prețurile cele mai mici, efectuate de societăți fără experiență profesională corespunzătoare. Calitatea infrastructurii rutiere este necorespunzătoare, atât a drumurilor vechi dar și a celor nou construite cu materiale de proastă calitate, care implică reparații și refaceri frecvente și implicit refaceri ale semnalizării rutiere.
Capital: Avem o problemă cu vopseaua sau România este singura țară din Europa unde clima afectează marcajele?
Radu Spirea: Regimul climatic în România nu ar trebui să fie cauza care afectează marcajele rutiere, având în vedere faptul că beneficiem de un regim temperat și nu unul sever așa cum se înregistrează în alte țări europene (tările nordice). Calitatea marcajelor rutiere aplicate în România este afectată de un complex de factori, calitatea vopselei utilizate, tehnologia de aplicare a acesteia (echipamente și personal calificat), respectarea condițiilor meteorologice indicate pentru aplicarea unui marcaj corespunzător (temperatură aer-sol, umiditate, precipitații), respectarea cerințelor de execuție.
Capital: Se pune accent pe vopseaua de marcaj de calitate sau pe prețul cel mai mic ofertat de firme?
Radu Spirea: În prezent, criteriul de declarare a ofertantului câștigător într-o procedură de achiziție publică a unui contract de lucrări de marcaje rutiere este prețul cel mai scăzut. Pentru ofertarea unui preț cât mai scăzut ofertanții apelează fie la materiale de marcaj de o calitate scăzută și implicit cu o durată de viață scăzută, fie recurg la scăderea consumului de material și nerespectarea parametrilor tehnici impuși de standardele în domeniu, bazându-se pe neverificarea de către autoritățile contractante a implementării proiectelor atribuite, rezultatul fiind aceeași durată de viață scăzută a marcajului realizat.
Capital: În România, oficialii guvernamentali și autoritățile pun accent pe marcajul tactil pentru persoanele cu deficiențe de vedere? Unde se pune acest marcaj?
Radu Spirea: La această dată, la nivelul autorităților centrale și locale se fac pași timizi în sensul asigurării unui cadru corespunzător pentru deplasarea în siguranță a persoanelor cu deficiențe de vedere. Există foarte puține primarii (ex. Primăria Municipiului Arad, Primăria Municpiului Brașov) care au prevăzut în bugetele locale și sume destinate realizării semnalizării destinate persoanelor cu astfel de deficiențe. Deși există cadrul legislativ pentru realizarea marcajelor destinate persoanelor cu handicap, respectiv Normativul privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicat NP 051-2012, acesta este neaplicat de majoritatea autorităților, chiar și în situația sesizărilor primite din partea asociațiilor nevăzătorilor. Marcajul tactil este obligatoriu a fi realizat în apropierea intersecțiilor, în stațiile destinate vehiculelor de transport în comun, în zona scărilor, a ascensoarelor, în spații mari, în zona intrărilor în aceste spații, în zona ieșirilor de evacuare etc.
Capital: Vă confruntati cu importurile chinezeşti? Ne puteti da câteva exemple de materiale?
Radu Spirea: Din nefericire, prezenta importurilor din China este simșită și în domeniul semnalizării rutiere și a altor elemente de siguranță rutieră. Produsele importate chiar dacă nu au performanțele solicitate de standardele în domeniu, sunt achiziționate de către autorități sau beneficiari privați datorită prețului foarte scăzut în comparație cu produsele corespunzătoare calitativ. Exemple în acest sens sunt folia retroreflectorizantă pentru realizarea indicatoarelor rutiere sau a altor mijloace de semnalizare, diferite balize pentru șantiere, limitatoare de viteză, chiar indicatoare rutiere cu totul, ale căror performante optice și durabilitate sunt inferioare produselor similare fabricate de societățile consacrate în domeniu. Acestea nu au performanțele certificate de organisme notificate așa cum prevede legislația în domeniu.
Există o lege a auditului în siguranță rutieră care ar fi trebuit cumva să reglementeze această piață, dar din nefericire este aplicată doar formal.
