Așadar, Radu Tudor a oferit mai multe cifre despre forța umană estimativă disponibilă pentru apărarea din România, stat membru NATO.

Radu Tudor spune că România se bazează pe 400.000 de militari activi și rezerviști

Potrivit jurnalistului, Ministerul Apărării Naționale (MApN) are 80.000 militari activi şi civili, dar și 50.000 de rezervişti. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) are 127.000 cu grade profesionale şi civili, plus 108.000 rezervişti.

SRI, SIE, STS, SPP au împreună 25.000 de militari activi, dar și 12.000 rezervişti. Astfel, a subliniat jurnalistul, ajungem la un total de 402.000.

Din aceștia, 232.000 sunt militari activi, grade profesionale și civili, iar 170.000 sunt militari în rezervă.

„Forța umană estimativă disponibilă pentru apărarea din România, stat membru NATO

1. MApN – 80.000 militari activi şi civili + 50.000 rezervişti

2. MAI – 127.000 cu grade profesionale şi civili + 108.000 rezervişti

3. SRI, SIE, STS, SPP – 25.000 militari activi / 12.000 rezervişti

TOTAL  402.000

232.000 militari activi, grade profesionale și civili

170.000 militari în rezervă”, a scris Radu Tudor, într-o postare realizată pe contul său de X.

Postarea jurnalistului a atras mai multe reacții din partea românilor.

Radu Tudor
Radu Tudor / SURSA FOTO: captură de ecran YouTube

Se vorbește tot mai des despre posibilitatea revenirii serviciului militar

Amintim că se vorbește tot mai des despre posibilitatea revenirii serviciului militar. Printre persoanele care au dezbătut subiectul se află și generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Acesta a precizat că forțele active ale țării erau de 320.000 de oameni înainte de 1989.

De altfel, spune că la acest număr se adăugau alți 700.000 de rezerviști din rezerva operațională.

Este vorba, de fapt, despre rezerva despre care se vorbește în situațiile de criză.

„Dacă vorbim de armata dinainte de 1989 în forțele active sunt 320.000 de oameni și se mai adăugau vreo 700.000 de rezerviști din rezerva operațională, adică acea rezervă de care vom mai vorbi în situații de criză, începând cu stările excepționale: stare de sediu, stare de mobilizare, stare de război. Erau chemați sub arme”, a declarat generalul (r) Virgil Bălăceanu la interviurile DC News.

Acesta a mai spus că sunt puține țările care au păstrat în continuare existența serviciului militar obligatoriu. Majoritatea nu au făcut acest lucru din cauza intrării în NATO și din cauza lipsei unui Război Rece.

Pe fond, el spune că revine problematica serviciului militar obligatoriu.