Spectacolele bancare, in aer liber cu strigaturi, n-au fost inventate in fata sediilor Bankcoop. Depunatorii suparati au pichetat Dacia Felix in 1996, iar celor cu depozite la Credit Bank nici acum nu le vine sa creada ca banii lor au facut aripi. In 1997 cozile s-au extins la Columna pentru ca, in ultimele luni, agitatia sa se transforme in panica o data cu deraierea Bancorex si Albina. In toate aceste cazuri, la care se adauga Banca Agricola, autoritatile din strada Doamnei s-au miscat doar la
Spectacolele bancare, in aer liber cu strigaturi, n-au fost inventate in fata sediilor Bankcoop. Depunatorii suparati au pichetat Dacia Felix in 1996, iar celor cu depozite la Credit Bank nici acum nu le vine sa creada ca banii lor au facut aripi. In 1997 cozile s-au extins la Columna pentru ca, in ultimele luni, agitatia sa se transforme in panica o data cu deraierea Bancorex si Albina. In toate aceste cazuri, la care se adauga Banca Agricola, autoritatile din strada Doamnei s-au miscat doar la reluare, si atunci cu incetinitorul. Cert este ca de la Dacia Felix au disparut 2.000 de miliarde lei (la valoarea din 1996!), iar de la Credit Bank peste 800 miliarde lei (valoarea nici nu se cunoaste exact pentru ca o parte din dosarele bancii au zburat in Canada o data cu raposatul Steriu Popescu). Trecand peste mizilicul de 350 miliarde lei sustrase de la Albina si cele 100 milioane USD din Columna via Combinatul Turnu Magurele, ajungem la cele aproape doua miliarde USD transferate prin Bancorex catre paradisuri fiscale greu de gasit pe harta.
Acum, cand si Bankcoop a ramas fara banii depunatorilor, Consiliul de Administratie al BNR sustine ca „afirmatiile privind golirea de valori a bancilor sunt neintemeiate”, iar depunatorii n-au motive de ingrijorare deoarece „in cazul in care banca ar fi declarata in faliment, depozitele populatiei urmeaza a fi acoperite de Fondul de Garantare”. Nimeni nu garanteaza insa ca banca ar accepta situatia de incetare de plati, cum nu a acceptat-o nici Credit Bank.
La Banca Albina, de pilda, economiile din depozite pana in valoare de 35,5 milioane pentru fiecare persoana se pot recupera de-abia la trei luni de la declansarea procedurii. Depozitele la Bankcoop ale populatiei sunt de circa 2.000 miliarde lei, suma ce depaseste cu mult cifrele din contul Fondului de Garantare.
Toate sustragerile, alintate cu numele de „credite neperformante”, au fost acoperite fie prin finantari ale Bancii Nationale, fie de la buget. Datornicii sunt bine-sanatosi, pe la casele si firmele lor, de care nimeni nu se apropie nici cu o floare, ca-i violare de sfanta proprietate.
BNR se uita si plateste
Premierul Vasile a avut o saptamana agitata. Alaturi de seful Guvernului s-au mai agitat si finantistul Remes, vaporeanul Basescu si o seama de politruci cu functii in Parlament. Toti ca unul au acuzat BNR pentru „jaful” din banci, pentru „lipsa de supraveghere”, pentru „politica monetara gresita” etc. Suspinele pe umerii depunatorilor fac bine la TV, dar nu rezolva criza sistemului bancar.
Majoritatea analistilor considera ca raspunderea BNR este enorma, insa ea se imparte frateste cu guvernul actual si cu cele precedente.
Competitia dintre Ministerul Finantelor si sistemul bancar pentru atragerea economiilor a imbolnavit toate dobanzile. De la inceputul anului, dobanzile oferite la depozite bancare si la titluri de stat au crescut fara noima spre 90%. Asa s-a ajuns ca dobanda lombarda, de penalizare, sa ramana la 95%, in timp ce la titlurile licitate de piata interbancara, considerate oriunde in lume cel mai sigur si ieftin plasament, sa depaseasca 110%. La asemenea costuri pentru depozite, dobanzile la credite sunt fara speranta.
Mai mult, bancile, populatia, firmele romanesti si straine, au capatat obiceiuri perverse: au lasat balta orice interese si s-au apucat sa joace la „Caritasul” dlui Remes. Un castig din dobanda de 100%, aproape triplu inflatiei pe 1999, e mai rentabil si mai comod de obtinut decat orice alta afacere legala. Te uiti, depui si castigi!
In aceste conditii, primul-ministru observa ca dobanzile sunt prea din prea si cere guvernatorului sa le preseze in jos. Usor de zis. Bancile n-au nici un interes. Eliminarea Bancorex de la imprumuturile interbancare nu a scazut dobanda pietei, asa cum s-a anticipat. Locul ei a fost ocupat de trezoreria statului.
BNR si Guvernul vor fi nevoite sa puna piciorul in pragul bancilor. Este ultima lor sansa, daca vor sa mai salveze cate ceva. Faptul ca din 36 de banci 29 nu au fost asaltate de multime, cum sustin administratorii bancii centrale, nu-i neaparat un semn de sanatate a sistemului. Ar putea sa insemne doar ca nu toate creditele pierdute au ajuns la scadenta.