”Dacă nu ne vom bate joc de de această resursă, dacă vom şti să facem o agricultură prietenoasă cu mediul, vom putea avea şi o creştere a nivelului de trai. Ceea ce ne lipseşte, însă, prioritar, este o organizare eficientă a agriculturii”- a spus Rădulescu. La rândul lui, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a declarat: ,,Trebuie să dezvoltăm o agricultură inteligentă-climatic, pentru a face faţă schimbărilor de climă şi creşterii populaţiei la nivel mondial. Utilizarea eficientă a apei şi eficienţa energetică trebuie corelate şi integrate în noile politici agricole comune (PAC) privind volatilitatea preţurilor produselor agricole”. Constantin a ținut să sublinieze că ”până în 2050, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, pentru a face faţă cererii populaţiei, care va ajunge la 9 miliarde de persoane, conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO)”.
Participanţii la Forumul internaţional ”Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice”, organizat miercuri de Ministerul Agriculturii, la INDAGRA , a punctat necesitatea dezvoltării cercetării şi inovării în sectorul agricol. ,,Implementarea de noi tehnologii, combaterea efectelor schimbărilor climatice, obţinerea de informaţii reale de la marii producători agricoli vor crea baza pentru depăşirea limitărilor producţiei. Cooperativele agricole pot juca un rol important în aplicarea politicilor agricole”, a spus Raimund Jehle, secretar general al FAO European Regional Conference, citat de Agerpres.
Participanţii la forum au făcut apel la necesitatea realizării unor programe pentru echilibrul mondial al stabilităţii preţurilor produselor agricole care se poate realiza numai prin intermediul investiţiilor susţinute. De asemenea, producţia agricolă din zona Asiei şi Africii trebuie încurajată prin programe specifice. ,,Criza alimentară este cea mai dură dintre toate crizele cu care se confruntă în prezent omenirea. Anual se pierd 5-7 milioane de hectare de teren din cauza schimbărilor climatice. România beneficiază, însă, de terenuri agricole dintre cele mai fertile din lume, dar avem nevoie de programe bine susţinute financiar pentru cercetare şi inovare’, a spus Cristian Hera, vicepreşedintele Academiei Române.