În vremea acestei crize, fără precent, încrederea românilor s-a reorientat spre alte personaje. Raed Arafat pare a fi liderul incontestabil în acest caz.
Al doilea val al Studiului Crisis InsightsMeter lansat de Unlock pe perioada pandemiei a identificat printre altele și o serie de modele de leadership în criză. Cercetarea a fost făcută pe un eșantion reprezentativ de 604 persoane din publicul larg, precum și cu 70 de antreprenori și oameni de marketing și publicitate. Datele au fost colectate în perioada 10-20 aprilie 2020.
Raed Arafat este cel mai admirat lider de către public în prezent, fiind urmat de Klaus Iohannis, Nelu Tătaru, Ludovic Orban, Ion Marcel Vela, Angela Merkel, Vladimir Putin, Traian Băsescu, Victor Ponta, Donald Trump. Preferințele antreprenorilor și ale celor din marcom se îndreaptă spre Angela Merkel, pe locurile următoare situându-se Raed Arafat, Bill Gates, Nelu Tătaru, Barack Obama, Jacinda Arden, Vlad Voiculescu, Klaus Iohannis, Regina Elisabeta a II-a, Carmen Uscatu.
În ceea ce privește liderii istorici, publicul larg îi admiră în ordine pe Mihai Viteazul, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Ioan Cuza, Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Preferat de oamenii de business este Winston Churchill, pe locurile următoare clasându-se Barack Obama, Regina Maria, Nelson Mandela, Mahatma Ghandi.
Pentru publicul larg un lider trebuie să fie responsabil (39%), capabil (36%) și realist (21%), iar pentru oamenii de business trebuie să fie empatic (44%), vizionar (30%), responsabil (27%). Publicul larg crede că liderii trebuie sa arate că acțiunile lor sunt consecințe ale viziunii pe care o au și că un lider putenic trebuie să acționeze pentru oameni.
Antreprenorii și cei din marcom consideră că pentru lideri trebuie să prevaleze viziunea empatică și valorile autentice și că un lider inspirat este capabil să stabilească o direcție clară de acțiune.
Opțiunile sunt total diferite între publicul larg și cel de business în privința liderilor istorici, deoarece prima categorie a ales ținând cont de puterea acestora, în timp ce a doua categorie de intevievați a preferat ca criterii viziunea și valorile demonstrate de lideri.
În privința liderilor nominalizați în studiu întrebările au fost deschise fără a se prezenta o listă, iar răspunsurile au fost spontane. Acestea sunt valoroase deoarece arată pe cine au minte cei intervievați când se gândesc la lideri.