Raed Arafat a solicitat alocarea unor fonduri suplimentare pentru renovarea adăposturilor destinate populației

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a declarat că România va dispune de un număr mai mare de adăposturi destinate populației în caz de război sau dezastre, odată ce vor fi alocate fonduri suplimentare pentru renovarea și modernizarea spațiilor adecvate acestui scop.

El a subliniat că raportul Curții de Conturi, care a evidențiat faptul că doar 3% din populație are acces la aceste adăposturi, a fost solicitat chiar de DSU.

„Daca vorbim de local, trebuie să se aloce fonduri, finanţare pentru aducerea adăposturilor la zi,” a spus Arafat.

Acesta adăugat că „creşterea numărului de adăposturi pentru populaţie depinde de finanţare”.

Întrebat despre ritmul în care ar putea crește procentul populației ce poate fi protejată în adăposturi în caz de urgență, Raed Arafat a subliniat că acest aspect depinde de resursele financiare disponibile și de stabilirea priorităților naționale pentru diverse scenarii, precizând că „acest lucru îl fac toate țările care au conflict la graniță.”

„Cu cât procentajul e mai mare, cu atât populația din zonă este mai sigură”, a subliniat acesta.

Pentru a ilustra diferențele de abordare în acest domeniu, șeful DSU a oferit exemplul Finlandei, care, chiar și după încheierea Războiului Rece, a continuat să construiască adăposturi, spre deosebire de alte țări nordice, care au renunțat la această practică în perioadele de pace.

Responsabilitatea pentru întreținerea adăposturilor revine fie autorităților locale

Raed Arafat a explicat că responsabilitatea pentru întreținerea adăposturilor revine fie autorităților locale, fie proprietarilor, în cazul în care acestea se află în clădiri private. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) are autoritatea de a impune respectarea normelor prin aplicarea de amenzi.

În 2024, IGSU a intensificat controalele, verificând un total de 2.269 de adăposturi și 78 de puncte de comandă. Ca urmare a neregulilor constatate, au fost aplicate amenzi în valoare de 390.900 de lei și s-au emis 3.408 avertismente, a precizat Arafat.

Arafat a precizat că, în 2024, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a identificat mai multe nereguli majore în adăposturile verificate. Printre cele mai frecvente probleme se numără prezența conductelor care traversează spațiile destinate protecției populației, infiltrațiile și inundațiile, precum și instalațiile electrice și de ventilație aflate într-o stare avansată de degradare.

„Chiar dacă e ocupat de alte materiale, dacă aceste materiale pot fi scoase într-o zi sau două, ele se pot lăsa, însă adăpostul trebuie să fie locuibil imediat”, a adăugat acesta.

Doar 4% dintre români ar acea acces la un adăpost în cazul unui război

Doar 4% dintre români ar avea acces la un adăpost în cazul izbucnirii unui război, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Instituția a semnalat că aceste adăposturi nu au fost modernizate corespunzător, afirmând că „au rămas la nivelul anilor ’70”.

Curtea de Conturi recomandă autorităților să elaboreze o strategie națională pentru adăpostirea populației în caz de conflict armat, care să fie implementată încă din perioadele de pace. Raportul subliniază că multe dintre adăposturile existente sunt într-o stare precară, fiind insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în spații de depozitare.

Curtea de Conturi justifică această recomandare prin faptul că actualul Sistem național de adăpostire din România nu oferă o protecție adecvată populației în cazul unui conflict. Această concluzie a fost evidențiată într-un comunicat de presă emis de instituție.

„Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea şi actualizarea evidenţei adăposturilor de protecţie civilă şi a adăposturilor simple, precum şi o analiză a fondului de adăpostire existent şi stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate”, se arată într-un comunicat al instituției.

Recomandările Curții de Conturi

Recomandările au fost formulate în urma unui audit de performanță privind situația adăposturilor de protecție civilă, desfășurat pe parcursul anului trecut și care a analizat perioada 2021-2023. Scopul misiunii de audit a fost de a evalua:

  • eficiența managementului activității de adăpostire în caz de conflict armat;
  • funcționalitatea adăposturilor de protecție civilă și capacitatea acestora de a fi utilizate într-o astfel de situație;
  • măsura în care adăposturile care fac parte din Sistemul național de adăpostire sunt suficiente pentru protejarea populației în caz de conflict.

Potrivit Curții de Conturi, evaluarea s-a bazat pe date colectate de la instituții ale administrației publice centrale și locale, precum și din mediul universitar.

Adăpostirea nu este suficient reglementată

Auditorii Curții de Conturi subliniază că adăpostirea, ca element esențial al protecției civile în România, este reglementată insuficient. De asemenea, aceștia consideră că legislația existentă trebuie actualizată și adaptată la realitățile și provocările actuale.

„Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populaţiei şi nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populaţiei în astfel de situaţii excepţionale. În prezent nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă şi al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situaţii, întrucât cele mai multe autorităţi publice locale nu au inventariat spaţiile de adăpostire”, se arată în comunicat.

Dotările au rămas la nivelul anilor ’70

Curtea de Conturi atrage atenția asupra faptului că reglementările referitoare la adăpostirea populației în caz de conflict armat, precum și dotările majorității adăposturilor de protecție civilă și ale punctelor de comandă, au rămas la nivelul anilor ’70.

„Întrucât nu au existat situaţii de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spaţiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire”, precizează instituția.

Jumătate dintre adăposturi nu sunt operaționale

În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (adică 611.922 persoane) în adăposturi special construite. Dacă se includ și alte spații de adăpostire, cum ar fi stațiile de metrou, parcările, pasajele și galeriile subterane, tunelurile etc., procentul crește la 5,19% (989.507 persoane), raportat la populația rezidentă totală de 19.053.815 persoane.

Din cele 5.072 de adăposturi de protecție civilă, atât publice cât și private, 2.543 sunt neoperaționale, ceea ce reprezintă 50,14%. De asemenea, fondul de adăpostire este în mare parte învechit, 73% dintre adăposturi, adică 3.711, fiind construite înainte de anul 1990.

„Instituţia de control abilitată pentru verificarea respectării normelor şi instrucţiunilor privind adăposturile de protecţie civilă din România este Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Inspectoratul este abilitat să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât şi adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate şi a autorizaţiilor de construcţie emise”, mai arată Curtea de Conturi.

Conform raportului de audit, reprezentanții ISU au observat, în cadrul controalelor efectuate, că aplicarea amenzilor pentru deficiențele identificate nu reprezintă un instrument coercitiv suficient de puternic pentru a asigura respectarea legislației de către dezvoltatorii imobiliari responsabili cu construirea de noi adăposturi. Aceștia nu respectă întotdeauna cerințele legale, inclusiv solicitarea autorizației pentru construcția adăposturilor de protecție civilă la recepția finală a lucrărilor, conform documentației tehnice și avizului inițial acordat.

Raportul de audit privind „Adăposturile de protecție civilă între realitate și necesitate” este disponibil pentru consultare pe site-ul instituției.