Bucureștiul are nevoie de 13 staţii noi de pompieri

Şeful DSU, Raed Arafat, precizează că în Bucureşti ar fi necesare 13 staţii noi de pompieri, astfel încât maşinile şi angajaţii să fie redistribuiţi la nivelul mai multor puncte de pornire, în vederea obţinerii unui timp de intervenţie redus.

El a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria, că anul trecut a fost deschisă o staţie nouă la Domneşti. Totodată, o nouă staţie se află în construcţie în Sectorul 4 al Capitalei, iar aceasta urmează să fie inaugurată în curând.

„Însă evaluarea noastră, cel puţin pentru Bucureşti, în zonă, aici este de 13 puncte de plecare noi pentru pompieri. De ce? Pentru că acum pompierii sunt în staţiile lor, cu foarte multe maşini într-o staţie. Adică, găsiţi într-o staţie patru-cinci maşini de incendii, găsiţi o autoscară, mai găsiţi alte tipuri de maşini. Faptul că nu sunt dispersate, în primul rând afectează timpul de reacţie, mai ales într-un oraş în care creşte din ce în ce mai mult aglomeraţia şi se blochează drumurile pe anumite ore, iar maşinile de pompieri, care sunt mari, trebuie să răspundă foarte rapid”, a precizat Arafat.

Planul trebuie aplicat în toate municipalitățile mari

Potrivit acestuia, varianta unor staţii mai mici este de preferat şi în cazul unui cutremur, astfel încât eventuale deteriorări ale imobilelor din proximitate să nu blocheze circulaţia unui număr mare de maşini de intervenţie.

„Dacă mergem pe conceptele organizatorice din oraşele mari: puncte mici de lucru, cu câte o maşină, două, după care mai sunt două-trei staţii care au mai multe maşini diverse, care sunt mai speciale, maşini de intervenţii la accidente de descarcerare grea şi aşa mai departe; dacă ne gândim că timpii de reacţie despre care se discută în Uniunea Europeană şi pe plan mondial – că de la telefon la sosire trebuie să atingem în următorii ani şase minute maxim – vă daţi seama că asta este imposibil să se atingă dacă nu avem mai multe puncte de plecare şi maşinile să fie dispersate”, a precizat Raed Arafat.

El a subliniat că un astfel de plan nu implică personal suplimentar sau dotare în plus, ci relocarea şi dispersarea utilajelor de intervenţie. Arafat a mai precizat că acest lucru nu este valabil doar în cazul Capitalei, ci şi al altor municipalităţi mari. Unele dintre ele (Braşov, Cluj) au început să creeze puncte de plecare suplimentare, a precizat Arafat.

„Crearea de puncte noi de pompieri este foarte importantă şi fondurile europene viitoare includ 100 de subunităţi noi de pompieri, din care pentru 50 s-a făcut prima fişă de finanţare, aşteptăm să o primim ca să putem să începem. (…) Bucureştiul, trebuie să înţelegem, s-a extins foarte mult pe orizontală şi am rămas cu ce am avut la începutul anilor ’90. Ba, mai mult, am pierdut cea din Obor, până o reabilităm şi până o reconstruim”, a spus el.

Timpul de intervenție este de 7-9 minute în caz de Cod roşu

În ce priveşte timpii de intervenţie, Arafat a precizat că aceştia sunt de 7-9 minute în caz de Cod roşu.

„Pe Codul roşu suntem pe la 7-8 minute, 9 minute. Legea cel puţin ne spune 12 minute la 90% din cazuri, în zonele urbane. Şi cel puţin pe Codul roşu suntem Ok pe această linie, adică în majoritatea municipiilor suntem Ok, dar timpul ăsta trebuie redus”, a precizat el.

Arafat a făcut referire şi la programul Băncii Mondiale, aprobat în 2017, pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic care găzduiesc subunităţi de pompieri.

„Este un program în care au fost alocate în jurul a 50 de milioane de euro din el. Ca ramburs am tras deja aproape 20% din sumă. Este contractată jumătatea sumei deja, se contractează şi restul sumei, iar suma urmează să fie completată sau suplimentată pentru a face loc diferenţei de preţ în construcţii între anul 2017 şi acum, ca să putem realiza toate cele 36 de clădiri care au fost prevăzute”, a precizat şeful DSU.

România, printre statele cele mai expuse riscului seismic în UE

Deși sunt relativ rare, cutremurele prezintă un risc considerabil pentru România, mai ales având în vedere numărul de clădiri construite înainte de elaborarea codurilor de proiectare moderne. În ultimii 200 de ani, s-au înregistrat mii de victime și au fost avariate grav zeci de mii de clădiri ca urmare a cutremurelor. Vulnerabilitatea economiei românești la cutremure este exacerbată de faptul că 75% din populația țării (sau 65 % din populația urbană) și 45% din totalul serviciilor de transport, energie, apă, comunicații critice sunt situate în zone cu risc seismic ridicat, scrie jurnalistul Dan Andronic într-un articol pe EVZ.

Se estimează că 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70–80% din produsul intern brut (PIB) al țării se află în zone seismice. Bucureștiul se numără printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastru, fiind unul dintre cele mai expuse 10 orașe la risc seismic din lume.

„Bucureștiul este situat la aproximativ 100–170 km distanță de sursa seismică de adâncime intermediară din Vrancea, unde se pot produce cutremure cu magnitudine moment de până la 8,1.

Cutremurul din 4 martie, 1977, cu epicentrul în Vrancea, având o magnitudinea de 7,4, a avut ca efecte 1.500 de decese, 11.321 persoane rănite, și prăbușirea sau avarierea gravă a peste 156.000 de apartamente de locuințe. Peste 2.000 de școli au fost avariate și 274 s-au prăbușit complet; de asemenea, au fost avariate 448 de spitale și policlinici, iar 11 spitale s-au prăbușit.

În 1978, un raport al Băncii Mondiale estima daune totale de 2 miliarde USD (la valoarea din 1978, sau aproximativ 8,5 miliarde USD, la valoarea actuală), 70% din total (aproximativ 1,4 miliarde USD) fiind înregistrate în București.

Cutremurul din Vrancea de la 4 martie 1977 este considerat un eveniment având o magnitudine cu interval mediu de recurență (IMR) de 80 de ani. Asta înseamnă că, în fiecare an, există o probabilitate de 1,25% să aibă loc un eveniment cu o magnitudine similară; cu alte cuvinte, există o probabilitate de 46% ca Bucureștiul să fie afectat, în următorii 50 de ani, de un cutremur comparabil cu cutremurul din Vrancea din 1977”.