Raed Arafat scapă de suspiciunile din cazul achiziției de ambulanțe
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost vizat într-un dosar DNA legat de achiziția unor ambulanțe, cu un prejudiciu estimat la 5 milioane de lei.
Cazul, datând din 2013, implica acuzații de abuz în serviciu în contextul unui contract de achiziție de ambulanțe încheiat de Ministerul Sănătății între 2011 și 2015. Dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului București, care a amânat pronunțarea de cinci ori înainte de a respinge definitiv cererea de redeschidere a urmăririi penale, transmite Realitatea TV.
În 2011, Ministerul Sănătății a semnat un contract cadru pentru achiziția de ambulanțe, împărțit în cinci contracte subsecvente. Trei dintre acestea au fost câștigate de SC DeltaMed SRL, iar celelalte două de Porsche România. Acuzațiile procurorilor DNA se refereau la faptul că suma finală a contractelor subsecvente a fost mai mare decât cea agreată inițial, ceea ce a generat suspiciuni de abuz în serviciu.
Arafat a fost acuzat de presiuni asupra funcționarilor ministeriali pentru semnarea contractelor la o valoare crescută, motivând majorarea prețului prin creșterea cursului valutar, deși prețurile din contract erau stabilite în lei.
„La data semnării contractelor subsecvente, la care a fost prezent și subsecretarul de stat (Raed Arafat – n.r.) s-a constatat că suma era mai mare comparativ cu cea agreată prin contract, nefiind nicio prevedere în acest sens sau temei legal, fapt pentru care funcționari din cadrul Ministerului Sănătății au refuzat să semneze, (Raed Arafat – n.r.) făcând presiuni și adresând amenințări la adresa lor, motivând schimbarea prețului de creșterea cursului valutar pentru moneda Euro, deși prețul stabilit în contract a fost stabilit în lei. (…)
În anul 2012 (Raed Arafat – n.r.) a reluat presiunile pentru semnarea contractului subsecvent, bazându-se pe susținerea pe care o avea din partea ministrului (Ponta Victor – n.r.), angajații ministerului nu au cedat presiunilor, refuzând semnarea contractului cu suma modificată, ulterior la venirea interimar a lui (n.r. – Victor Ponta), acesta i-a dat lui (Raed Arafat – n.r.) delegare de atribuții, acesta trimițând din nou contractul subsecvent modificat la semnat și, de această dată angajații ministerului au refuzat, situația în care (Raed Arafat – n.r.) nu a ținut cont de opinia lor și a semnat la data de 07.11.2012, prin asumarea răspunderii, prin întocmirea unui act adițional precizator în numele lui (Victor Ponta – n.r.), fără viză de la juridic și financiar, transformând prețul în lei stabilit prin contractul cadru în Euro la cursul de schimb din data semnării.
S-a arătat că a rezultat o diferență de 5 milioane lei față de suma convenită inițial”, se arată în cererea procurorilor DNA de redeschidere a urmăririi penale împotriva lui Raed Arafat.
Decizia Tribunalului București
Judecătorul de cameră preliminară a respins cererea de redeschidere a urmăririi penale, considerând soluția de clasare inițială drept legală și temeinică.
Instanța a concluzionat că nu există dovezi care să demonstreze existența unui prejudiciu sau a unei pagube, menționând că autoritatea contractantă intenționa să încheie contractele subsecvente în funcție de cursul valutar la data semnării acestora.
În plus, judecătorul a apreciat că soluția inițială de clasare se baza pe o analiză corectă a documentelor și a raportului de constatare.
Arafat a spus că procedurile de achiziție au fost transparente
Raed Arafat a declarat că nu a existat nicio intenție de a induce în eroare pe cineva și că procedurile de achiziție au fost transparente. El a subliniat că ajustarea prețului în funcție de cursul valutar era o practică normală, iar această specificație a fost inclusă în caietul de sarcini al licitației.
„S-a explicat celor de la achiziții că va trebui să se includă în caietul de sarcini și faptul că la semnarea contractelor subsecvente cursul euro-leu urmează să fie ajustat, oferta urmând să se facă în euro sau lei, cum se face de regulă”, a spus Raed Arafat.
