Raed Arafat așteaptă să vadă dacă judecătorii ar putea redeschide urmărirea penală în cazul său. Instanța Tribunalului București a amânat încă o dată pronunțarea în dosarul 31573/3/2021 privind redeschiderea urmăririi împotriva lui Raed Arafat.

Judecătorii Completului de Fond nr 1, CF1, ar fi trebuit să dea sentința luni dimineață la ora 08.30, însă abia după orele 22.00, pe portalul instanțelor s-a afișat decizia. Pronunțarea a fost amânată pentru încă o săptămână, pentru data de 18 aprilie ora 08.30.

“În baza art. 405 C.p.p., având nevoie de timp pentru a delibera, amână pronunțarea la data de 18.04.2022, atât cu privire la cererea de sesizare a CCR, cât şi cu privire la fond. Pronunțată prin punerea la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 11.04.2022.”, a arătat evz.ro.

Raed Arafat, la al patrulea termen dat de instanță

Este al patrulea termen dat de instanță pentru pronunțarea sentinței și al zecelea termen al procesului înregistrat la tribunalul București la data de 01.11.2021. Solicitarea redeschiderii urmăririi penale împotriva șefului DSU a fost făcută de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și are la sesizarea făcută de Curtea de Conturi în urma unui control efectuat la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în luna mai a anului trecut.

Cu ocazia verificărilor, inspectorii Curții de Conturi au constatat două posibile fapte de abuz în serviciu și la IGSU , structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat. Prejudiciile în acest caz sunt estimate la peste 15 milioane lei.

Acuzațiile care i se aduc șefului DSU

Evz scria în noiembrie 2021: ”Reprezentanții Curții de Conturi au sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru două posibile fapte de abuz în serviciu și la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), structură aflată în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat. Prejudiciile în acest caz sunt estimate la 10.931.460 lei, respectiv 4.272.180 lei.

Sesizările au la bază un raport publicat de instituție în vara anului trecut care a vizat ”Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență”, raport în urma căruia Curtea de Conturi a descoperit în cazul IGSU următoarele situații: întârzieri în livrarea cantităților asumate de furnizori (măști, combinezoane), prin invocarea clauzei de forță majoră; produse care nu au fost livrate până la termenul limită (ventilatoare, izolete); nu s-au calculat și nu s-au reținut penalități de întârziere conform prevederilor acordurilor-cadru pentru nelivrarea la termen a produselor.

”Deși contractarea majorității produselor menționate în anexa la OUG nr. 11/2020 s-a realizat la începutul stării de urgență, când prețurile produselor se situau la un nivel ridicat, determinat de oferta redusă pe piață și de cererea masivă a tuturor țărilor afectate de pandemie, livrarea efectivă s-a realizat, în unele cazuri, spre finalul stării de urgență, când condițiile de piață s-au relaxat, iar prețul scăzuse semnificativ”, spun reprezentanții Curții de Conturi în raportul de control amintit.

În același dosar figurează și numele fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru.