Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, una dintre figurile-cheie în lupta României cu noul coronavirus, este extrem de îngrijorat de ce se va întâmplă în România în numai o săptămână. Care este riscul major, potrivit lui Arafat?
Într-o postare pe pagina sa de socializare, Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne şi şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, vorbeste despre un interviu dat de Christian Drosten, un expert virolog german.
Arafat spune că a început şi în România să apară o abordare similară cu cea din Germania, unde oamenii critică măsurile luate de autorităţi, pentru că li se pare că situaţia nu este atât de gravă ca în Italia, spre exemplu: spitalele nu sunt pline, iar decesele sunt puţine. Oamenii nu înţeleg însă că un al doilea val al pandemiei poate fi unul cu adevărat mortal, mai ales că lumea nu s-a mai confruntat în ultimul secol cui o astfel de situaţie şi nu are soluţii magice pentru rezolvarea situaţiei.
În România, ne aflăm “în faţa unei situaţii fără precedent în care autorităţile încearcă să convingă populaţia de riscurile existente şi de necesitatea unei relaxări graduale”, spune Arafat. Problema este că multe persoane care vor să se evidenţieze public insistă pentru o relaxare rapidă după 15 mai şi atacă autorităţile. Şeful DSU îi numeşte pe aceştia “inconştienţi, ignoranţi şi poate în unele situaţii chiar rău voitori fără a lua în seamă avertizările care se dau pe plan naţional şi internaţional”.
Ce a scris Raed Arafat pe pagina sa de Facebook?
„Citeam un articol publicat de Mediafax in care este tradus un interviu cu un expert virolog din Germania, Christian Drosten. Acesta explica cum este el vazut ca „distrugatorul economiei” si cel care nu lasa normalitatea cunoscuta de toti sa revina prin relaxarea masurilor luate in criza declansata de Covid.
El spune clar ca temerea lui este cel de al doilea val care poate fi unul mortal si explica cum cresc criticile impotriva masurilor luate de autoritati pentru ca oamenii in Germania nu au vazut o situatie similara cu Italia, de exemplu, la ei acasa. Vad ca spitalele nu sunt pline si vad ca decesele sunt mai putine.
In ultima perioada, au inceput unii sa promoveze o abordare similara in Romania. Incep presiunile majore pentru o relaxare generala, incepe inducerea perceptiei ca am fi stat degeaba acasa, ca spitalele au stat degeaba goale, ca economia sa-r fi distrus din cauza unor masuri care nu trebuiau luate…etc.
Ce nu inteleg multi insa este faptul ca lumea nu s-a mai confruntat cu o astfel de situatie, si cu un astfel de impact, de aproximativ 100 de ani. Deci cu alte cuvinte, nimeni nu avea o solutie magica cu care sa vina cu ea si sa o puna pe masa ca sa fie aplicata imediat. Mai ales ca avertizarile expertilor au ramas fara ecou in ultimii ani, si fara a fi realizata o pregatire reala in acest domeniu pe plan mondial.
Pandemia a inceput in China, am inceput sa realizam la un scurt timp ca situatia nu este una locala sau regionala fiind una cu risc de raspandire pe plan mondial. Au inceput discutiile intre cei care negau existenta unei urgente sanitara si cei care insistau pe luarea unor masuri serioase pentru prevenirea si limitarea efectelor unui dezastru sanitar. Unii au inceput sa propuna solutii extreme ce nu puteau fi aplicate, cum ar fi inchiderea totala a granitelor, iar altii au inceput sa vina cu solutii realiste si aplicabile in vederea prevenirii unei situatii dramatice in Romania.
Masurile au inceput sa fie aplicate inainte sa apara primul caz, ele fiind adaptate si instensificate pe parcurs. Sa nu uitam si situatia speciala in care era pusa Romania, avand o diaspora semnificativa in tari foarte afectate cum ar fi Italia, Spania si Marea Britanie. Astfel s-a luat decizia carantinarii si a izolarii, masuri nepopulare dar care, din punctul meu de vedere, au stat la baza limitarii raspandirii necontrolate a virusului. Pe parcurs am fost nevoiti sa declaram starea de urgenta si sa luam unele masuri mai dure, dar mai putin dure decat in unele tari.
Incet incet atentia populatiei a fost deviata spre ideea incalcarii unor drepturi fundamentale, cum ar fi cel de miscare si cel de activitate economica, lasand la o parte dreptul la viata si dreptul la un mediu santos.
Acum ne aflam in fata unei situatii fara precedent in care autoritatile incearca sa convinga populatia de riscurile existente si de necesitatea unei relaxari graduale, si controlate, pentru a nu pierde rezultatul efortului depus de noi toti in ultima perioada, iar pe partea cealalta, „experti” interesati in anumite domenii, si persoane care vor sa se evidentieze public, incercand sa forteze o relaxare mai rapida, ataca autoritatile fiind, in opinia mea, inconstienti, ignoranti si poate in unele situatii chiar rau voitori fara a lua in seama avertizarile care se dau pe plan national si international. Semnele ca lucrurile nu vor fi usoare in urmatoarea perioada se vad deja si in tarile care au inceput masurile de relaxare, Spania revenind ieri la starea de urgenta iar in Italia autoritatile lansand avertismente dure populatiei care nu respecta regulile relaxarii.
In Romania avem doua solutii si anume:
- Sa ramanem precauti, cum am fost pana acum, si sa luam masurile in baza analizei impactului, gradual si cu masurile compensatorii necesare fiecarei etape.
- Sa lasam precautia la o parte, si sa iesim brusc din toate masurile, in mod necontrolat, relaxand toate domeniile pentru care insista unii sau altii cu riscul de a reveni la o stiuatie dramatica care nu poate fi controlata decat prin masuri mai drastice decat cele pe care le-am luat pana acum.
Clar ca autoritatile au optat pentru prima varianta, iar pentru cei care insista sa mergem pe varianta doi, intrabarea ar fi daca sunt dispusi sa-si asume pubic responsabilitatea pentru un eventual esec care va duce implicit la un numar mult mai mare de decese si la un impact mult mai grav asupra economiei.
In concluzie, masurile luate pana acum au fost luate cu buna credinta, in baza unor analize, incercand ca impactul negativ al virusului SARS-COV 2 sa fie minimalizat pe cat se poate, iar impactul lor dorit fiind apararea vietii si prevenirea unui dezastru care s-a dovedit a fi posibil in alte tari cu sisteme sanitare mult mai puternice.
Mesajul meu este de a avea incredere mai departe in deciziile care se iau, de a avea rabdare in continuare, de a avea intelepciune in modul in care gandim, si de a respecta regulile si recomandarile ca sa reusim impreuna sa trecem prin situatia aceasta cu pretul cel mai mic posibil!”
Sursă foto: INQUAM Photos, Alexandra Pandrea