În patru ani, energia eoliană a crescut de la zero la 2.000 MW instalați, estimați până la finele lui 2012. Această evoluție spectaculoasă este necesară și benefică pentru sistemul energetic românesc, cu atât mai mult cu cât energia eoliană salvează combustibilii fosili pentru generațiile următoare, fiind, în același timp, de un real ajutor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și evitarea costurilor de mediu impuse consumatorilor de energie electrică din piața locală.

„Consumul de ener­gie noaptea și în weekend limitează natural investițiile în regenerabile, prioritare de altfel, la un nivel de 3.000-3.500 MW instalați. Atingerea țintelor de energie regenerabilă va însemna reducerea drastică a prețului certificatelor ­verzi și, implicit, a planurilor de afaceri. Finanțatorii vor deveni cu atât mai circumspecți în a acorda credite, cu cât ne vom apropia de limita menționată“, spune Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste al CEZ România. Potrivit lui, România se află în pragul unei crize energetice, majoritatea capacităților termo având durata de viață expirată și funcționând cu costuri ridicate. Seceta a redus producția hidro la mai puțin de jumătate, iar investițiile în producerea energiei electrice lipsesc sau sunt amânate. Nu e de mirare că tot mai multe companii anunță investiții pe segmentul eolian, sprijinit de stat.
Cel mai mare parc eolian
Jan Veskrna, şeful CEZ România, spunea recent că,  până la sfârșitul anului, investiţia de 1,1 miliarde de euro din parcul eolian Fântânele-Cogealac, cumpărat de la Monsson, se va finaliza, iar pe suprafaţa celor două comune din Dobrogea vor fi montate 240 de turbine cu o capacitate cumulată de 600 de MW. „România va avea la sfârșitul acestui an cel mai mare parc eolian din Europa“, a punctat Veskrna. Cu mențiunea că investiţiile în parcuri eoliene din România au ajuns în prezent la aproximativ 2 miliarde de euro, capacitatea proiectelor care funcționează fiind apropiată de capacitatea centralei nucleare de la Cernavodă. „În cadrul CEZ, există o competiție regională între proiecte. Grupul nostru a anunțat investiții în energie eoliană de 3.000 MW în această perioadă, în Germania, Polonia și România“, vine cu o precizare Borotea.
În context, cel mai mare dezvoltator privat de parcuri eoliene din România, Monsson, controlat de familia Muntmark, are la ora actuală un portofoliu de peste 2.400 MW, din care proiecte însumând mai mult de 850 MW au fost deja vândute către companii precum CEZ, OMV Petrom, ButanGas sau STEAG. Planul Monsson Group este de a avea şi producție proprie până la 200 MW din surse regenerabile de energie. Potrivit analiștilor din piață, boomul din eolian va continua și în 2013, când se vor adăuga în rețeaua națională alți 1.350 MW, capacitatea instalată totală ajungând la 3.350 MW. „Ne uităm și la alte parcuri eoliene, dar este prea devreme să spunem câți MW am putea cumpăra“, afirmă Eric Stab, președintele GDF Suez Energy România. Compania are deja în construcție un parc eolian în județul Brăila, comuna Gemenele. Acesta  va avea o capacitate instalată de 47,5 MW și va produce 130 GWh de electricitate anual. Grosso modo, investiția în acest parc ar putea ajunge la 80 milioane de euro.
Sprijin pentru investitori
În perioada 2008-2012, legislația primară referitoare la schema-suport s-a modificat de patru ori. Investițiile în energia verde din România sunt atrase de schema de sprijin relativ generoasă, însă investitorii sunt precauți deoarece se tem de instabilitatea legislativă și posibilele amendamente la legea privind resursele regenerabile. „Spre deosebire de feed-in tariffs, care garantează prețuri fixe ale energiei electrice pe o perioadă determinată de 10-15 ani și preluarea acesteia, schema-suport cu certificate verzi aleasă de România este un mecanism de piață, care oferă mai puțin confort băncilor finanțatoare și respectiv investitorilor“, subliniază Adrian Borotea. În lipsa schemei suport și în condițiile tehnologice de astăzi, jucătorii din piață estimează că, începând cu anul 2017, nu se vor mai pune în funcțiune capacități din surse regenerabile. Conform legii în vigoare, centralele eoliene puse în funcțiune până la sfâr­șitul lui 2016 se vor califica pentru schema actuală cu certificate verzi, iar pentru cele puse în funcțiune până la finele lui 2014, nivelul schemei actuale nu se va modifica.
Pentru perioada 2012-2016, există mai multe scenarii de evoluție, situate între depășirea cu mult a țintelor de energie verde și neatingerea acestora. În consecință, evoluția prețului certificatelor verzi poate fi extrem de diversă, între valoarea minimă și cea maximă din lege. „De reflectat că, deși legea prevede un preț minim al certificatelor verzi, nimic nu garantează acest nivel. Estimăm o evoluție mult mai lentă comparativ cu anii anteriori a capacităților instalate în energie eoliană și regenerabilă în general, cu o perioadă decisivă în raport cu prețul certificatelor verzi începând cu 2014“, mai spune Borotea. Și atunci, investitorii își vor mai potoli avântul.

Investitori. Câteva nume

Monssson Group –  are, la ora actuală, un portofoliu de peste 2.400 MW și  dorește să aibă şi producție proprie până la 200 MW din surse regenerabile;

Enel  – anul acesta înseamnă intrarea companiei între producătorii locali de energie eoliană; capacitatea instalată, 198 MW;

CEZ  – cu o capacitate instalată de 600 MW, compania va deveni cel mai mare producător de energie eoliană din România;

Global WIND POWER  – danezii au pla­nuri mari în Galați și Doborogea; ca­pa­citatea instalată – 154 MW.