Vaccinarea anti-COVID ar putea să aibă loc la fel ca în cazul gripei, adică sezonier. Mai bine zis, periodic, nu doar o singură dată. Medicul Alexandru Rafila a susținut că acest proces s-ar putea să devină periodic. Doi factori ar putea determina o astfel de perspectivă. Apar tulpini noi și vaccinurile vor trebui să fie modificate și adaptate. Ori răspunsul nostru imunitar căpătat în urma vaccinării va avea o durată limitată.
„Este posibil să avem cicluri de vaccinare similare cu cele pentru prevenirea infecției gripale, din două motive. Un motiv îl poate constitui variația antigenică, așa-numitele mutații, care pot duce la apariția unor tulpini noi. Atunci ar trebui în fiecare an sau la doi ani, poate, asta e o chestiune pe care nu putem acum s-o stabilim. Vaccinurile ar trebui să țină pasul cu aceste mutații, în cazul în care se dovedesc că nu mai sunt eficiente. Asta este prima eventualitate. Cea de-a doua eventualitate este legată de persistența răspunsului imun. Dacă persistența răspunsului imun va exista un an, doi ani sau trei ani. În funcție de această persistență a răspunsului imun după vaccinare, vor exista oportunități pentru administrarea acestei doze suplimentare periodic”, a arătat Alexandru Rafila la Digi24.
Rafila spune adevărul despre teste
Testele rapide de anticorpi (cele care funcționează cu prelevarea unei picături de sânge din deget) nu au fiabilitate deosebită. Acest semnal de alarmă a fost tras de Rafila. Ele au fost foarte mult mediatizate la începutul pandemiei. Înșiși producătorii chinezi recunosc, însă, că au o capacitate limitată.
„În ceea ce privește testele serologice serioase care determină anticorpii, ele s-au perfecționat foarte mult. Dacă inițial erau teste care arătau tipul de anticorpi, adică cei care apar prima dată, în primă fază – se numesc imunoglobuline M (IgM) sau imunoglobuline G (IgG), fiind specifice infecției cu coronavirus, dar era un mix de anticorpi -, în momentul de față avem două elemente care contează. Primul este legat de faptul că se detectează acum anticorpii anti-Spike. Adică împotriva proteinei S, chiar mai mult decât atât, sunt anticorpi neutralizanți. Adică sunt exact cei care blochează porțiuni din proteina S, responsabilă de atașarea la o celulă. Și putem avea – nu avem deocamdată teste exact cantitative, adică să vedem un titlu de anticorpi, ci avem teste semi-cantitative, care arată un grad de intensitate al reacției mai degrabă decât un nivel, o cantitate, de anticorpi”, a arătat Alexandru Rafila.
