Infecţiile asociate asistenţei medicale sunt încă subraportate în România, a declarat, marţi, la o conferinţă de specialitate, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
România, departe de media europeană
„Încă, infecţiile asociate asistenţei medicale sunt subraportate în România. Ne apropiem de 1% din proporţia de pacienţi externaţi, dar suntem încă departe de media Uniunii Europene, nu pentru că ne-am dori să avem mai multe infecţii, dar ne dorim să ştim realitatea şi să încercăm infecţiile măcar invazive, bolile invazive cu bacterii multirezistente să apară cât mai rar în spitalele româneşti şi lucrul acesta are influenţă foarte bună şi asupra mortalităţii”, a afirmat Rafila, potrivit Agerpres.
Reducerea consumului de antibiotice, un obiectiv important
Potrivit ministrului, un alt obiectiv este reducerea consumului de antibiotice, precum şi schimbarea structurii administrării acestora.
„Una dintre ţinte este cea legată de reducerea consumului de antibiotice şi schimbarea structurii consumului de antibiotice, pentru că utilizăm de multe ori antibiotice care nu ar trebuie utilizate, antibiotice de primă intenţie. De asemenea, să ajungem cu spitalele din România să putem să facem un diagnostic microbiologic de bună calitate care ar putea să fie favorizat şi de faptul că există, în sfârşit, după 30 de ani şi în România specialitatea de microbiologie medicală aşa cum a existat înainte şi cum există în toate ţările din Uniunea Europenă”, a explicat Alexandru Rafila.
Rafila, despre rezistenţa la antimicrobiene
El a arătat că rezistenţa la antimicrobiene este un fenomen care a generat o abordare multisectorială.
„Noi am reuşit, până în momentul de faţă, să elaborăm câteva documente care erau necesare sistemului de sănătate din România şi erau necesare şi pentru integrarea activităţilor. Rezistenţa la antimicrobiene este un fenomen care a generat o abordare multisectorială, ‘one health’, care include, în afară de medicina umană sau de sănătatea umană, cea din sectorul veterinar şi factorii de mediu. (…)
Până în momentul de faţă, au fost dezvoltate două instrumente care trebuie aprobate în cadrul unei structuri care există teoretic de mai mulţi ani, dar care nu este funcţională – un comitet intersectorial reprezentat de oameni din zona de decizie de la nivelul mai multor ministere. Este vorba despre strategia naţională, cadrul strategic naţional, şi de planul naţional de acţiune”, a indicat ministrul Sănătăţii.
