Rafila susține că aceasta ”trebuia să se gândească la prevenirea risipirii fondurilor publice” atunci când a aprobat achiziţiile de vaccinuri anti-COVID.

”Noi ne aflăm într-o situaţie dificilă, trebuie să recunosc acest lucru. (…) În luna mai a anului 2021, Guvernul României sub semnătura doamnei Mihăilă şi a primului ministru de la acea vreme, domnul Cîţu, s-au angajat să cumpere 39 de milioane de doze de vaccin de la compania Pfizer în valoare de aproape 800 de milioane de euro. Asta e situaţia pe care am găsit-o la Ministerul Sănătăţii, iar ea se adaugă unei alte comenzi asemănătoare, făcută cu două luni înainte, de cel care a precedat-o pe doamna Mihăilă. (…) Nu cred că nefolosirea vaccinurilor în acest moment este cauzată de Ministerul Sănătăţii sau de politicile pe care le-am promovat noi”, a afirmat Alexandru Rafila, vineri seară, la Digi 24.

România ar trebui să cumpere peste 19 milioane de doze în 2023

”Poziţia mea şi a noastră la discuţiile cu Comisia Europeană a fost clară: nu putem achiziţiona cu sute de milioane de euro produse pe care urmează să le aruncăm pentru că nu există interes pentru ele. Trebuie să găsim o soluţie, sigur că soluţia este totdeauna una negociată. În momentul de faţă negocierea se desfăşoară între semnatarii contractului, adică Comisia Europeană, nu România (…) Aştept să vedem cum se vor soluţiona, care vor fi progresele, este o discuţie cu o anumită confidenţialitate, în condiţiile în care şi contractele iniţiale au fost confidenţiale.

Aştept cu optimism rezervat însă rezultatul acestor negocieri. Oricum, important este să protejăm banii publici şi, poate mai important decât banii este să protejăm valoarea vaccinului, nu pentru COVID, ci valoarea vaccinului ca acţiune de sănătate publică. (…) Nu merită o compromitere a acestei idei de vaccinare, trebuie găsită o soluţie care să nu producă aversiune publică împotriva vaccinurilor şi a vaccinării”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

Rafila, despre abuzul în serviciu

Alexandru Rafila, ministru al Sănătăţii, afirmă că nu ştie de unde a venit propunerea ca pragul valoric pentru abuzul în serviciu să fie stabilit la 250.000 de lei, sumă votată în Senat.

”Nu-mi este clar, nu ştiu exact de unde a venit această propunere. Când e vorba despre subiecte aşa de sensibile, cred că este foarte importantă opinia ministerului de specialitate. Vă spun ce aş fi făcut eu. Era, cred, foarte bine să luăm legislaţia existentă în fiecare dintre ţările Uniunii Europene şi să vedem care este acest prag în celelalte ţări ale Uniunii Europene şi încheiam discuţia, pentru că eu sunt convins că există un numitor comun în ceea ce priveşte o anumită sumă peste care un abuz în serviciu este considerat infracţiune, dintr-un motiv foarte simplu: în mod evident, trebuie să existe un astfel de prag, există şi o decizie a Curţii Constituţionale în acest sens.

Dacă cineva îşi pierde cumpătul, de exemplu, şi cumpără o cutie de creioane în mod abuziv nu cred că lucrul ăsta reprezintă infracţiune. Dar totuşi o limită care să evite în mod clar obţinerea de sume de bani sau acordarea unor contracte în mod abuziv de către un funcţionar public trebuie să existe şi limita trebuie să fie rezonabilă”, a spus Rafila, la Digi 24.