La începutul secolului XX, țara noastră era al șaselea producător de țiței din lume. Cu siguranță, istoria exploatării țițeiului în România are multe pagini demne de a fi studiate. La fel de sigur, istoria rafinăriei Vega Ploiești, care a împlinit recent 110 ani de la punerea sa în funcțiune, este o pagină care merită citită. Pentru a înțelege mai bine prezentul și a vedea mai clar viitorul.
Ceea ce te surprinde cel mai mult când intri pe platforma rafinăriei este modul în care istoria se îmbină cu prezentul. Când vezi un compresor din 1928 care funcționează perfect și în ziua de azi, înțelegi de ce oamenii de pe platformă sunt atât de mândri de trecutul companiei. „Nu avem de ce să-l schimbăm, merge perfect și este foarte ușor de întreținut și reparat. Merge non-stop din 1928“, îmi explică zâmbind un angajat. Observi apoi rezervoarele cu nituri, făcute după o tehnologie considerată depășită astăzi, dar care sunt și ele în perfectă stare de funcționare. Modul în care au fost făcute te face însă să te înfiori. „Muncitorii de la primul nivel încingeau niturile până când acestea ajungeau incandescente, apoi le aruncau în sus, către muncitorii care lucrau la al doilea nivel. Aceștia le prindeau și le băteau repede, până nu apucau să se răcească. Când se termina nivelul doi, se trecea la nivelul trei. Cei de la doi prindeau niturile aruncate de jos și le aruncau către cei de la trei“, mi-a explicat un lucrător de pe platformă. Când îți vorbesc despre trecut, oamenii o fac într-un mod respectuos, solemn. Recunosc că era mult mai greu atunci decât astăzi. „Pe vremuri, totul se făcea manual. Toate verificările, toate reglajele, toate reparațiile. Astăzi, aproape totul este digitalizat. Stai în fața unui monitor și observi imediat orice problemă“, îmi mărturisește un alt angajat. Dovezile trecutului stau și în unele instalații mai vechi, atent izolate de restul, care sunt pregătite pentru dezafectare. Pe locul lor vor apărea altele, ultramoderne, mult mai eficiente, care vor duce compania într-un viitor mai complex și avansat. La fel cum s-a întâmplat în trecutul încărcat de inovație și continuă dezvoltare a rafinăriei. Iar când observi cazematele care aveau un rol esențial în apărarea platformei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înțelegi mai bine tenacitatea și ambiția oamenilor care lucrează aici. Tânăra generație? „Da, avem tineri talentați care învață să lucreze pe platformă încă din timpul facultății. Ei vor asigura viitorul. Nu mai este însă ca pe vremuri, când se făcea practică încă din liceu. În școală înveți teoria, dar pe platformă înveți cum se aplică“, îmi spune unul dintre șefii rafinăriei.
Un pic de istorie
Vega Ploiesti, parte a companiei Rompetrol Rafinare, este cea mai veche rafinărie în funcțiune din România. Unitatea de procesare a țițeiului a livrat în februarie 1906 primul transport de produse petroliere. „Este un moment important pentru Grupul KMG International, dar și pentru industria de rafinare din România. Evoluția rafinăriei Vega Ploiesti reflectă istoria sectorului de rafinare din România, cu frământările timpului dar și cu povestea sa de succes, de a deveni alături de Grup singurul producător de bitum din România și unul dintre cei mai mari furnizori de benzine de extracție și hexan din Europa Centrală și de Est”, a declarat Cătălin Dumitru, vicepreședinte al KMG International. Societatea Vega Ploiești a fost înființată în 5 ianuarie 1905, sub denumirea „Vega” – Societatea Anonimă Română pentru rafinarea petrolului, având o capitalizare inițială de 5 milioane lei aur și acționari majoritari din Germania. În martie 1905, Consiliul de Administrație al societății, prezidat de Titu Maiorescu, hotărește construcția unei rafinării în partea de nord a oraşului Ploieşti, în apropierea viitoarei gări PloieştiNord a liniei ferate Ploieşti – Vălenii de Munte. În proiectarea rafinăriei s-a ținut cont de conformația terenului, iar dispunerea rezervoarelor de țiței și a instalațiilor de prelucrare a urmărit folosirea principiului de „cădere naturală“. Lucrările de construcție au început în mai 1905, pe un teren de circa 50,4 ha achiziționat în luna martie a aceluiași an, la care se adaugă ulterior cumpărarea a jumătate de pogon în apropierea râului Teleajăn pentru construcția stației de pompare a apei și circa 18,2 hectare în 1933 pentru extinderea activităților de profil (rezervoare, instalații, drumuri de acces, depou căi ferate).
Aprovizionare cu căruțe
Astfel, apar primele unităţi pentru prelucrarea ţiţeiului, distilarea păcurei pentru uleiuri, rectificarea benzinei brute şi rafinarea de gaz lampant şi uleiuri. În 1905, la rafinărie lucrau 145 de persoane (un director, 6 ingineri, 7 funcționari administrativi, 11 maiștri, 120 de lucrători calificați și muncitori). Pe 18 noiembrie 1905, rafinăria începe punerea în funcțiune a instalațiilor de prelucrare a țițeiului, aprovizionarea cu materie primă realizându-se în primă fază cu căruţele, apoi cu vagoane cisternă și în final, prin construcția și conectarea rezervoarelor la trei conducte – una din zona Buștenari – Recea și două din regiunea Moreni, cu legătură în Băicoi. Printre inovațiile realizate în cadrul rafinăriei se numără dezvoltarea în 1908 de către dr. ing. Lazăr Edeleanu (director al rafinăriei în perioada 1906-1913) a unei metode unice de prelucrare a țițeiului, prin rafinarea selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid permite extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.). Această metodă a fost brevetată în România (1908), SUA (1909) şi Austro‐Ungaria (1910), procedeul fiind aplicat cu success la nivel industrial în Franța (la Rouen). În anul 1960, se estimau că existau 80 de „instalații Edeleanu” în diferite țări ale lumii.
După 1989
Rafinăria Vega Ploiești devine în 1990 societate comercială pe acțiuni și își deschide 3 stații de distribuție carburanți (prima în 1993 în apropierea rafinăriei). În 1997, pe fondul situației economice dificile, societatea este pentru circa opt luni pe lista celor 16 societăți propuse spre lichidare. Pachetul majoritar de acțiuni al rafinăriei din Ploiești este preluat în mai 1999 de către Grupul Rompetrol (în prezent, KMG International). Odată cu preluarea și integrarea din octombrie 2000 a rafinăriei Petromidia Năvodari în cadrul Grupului, strategia de dezvoltare a unității din Ploiești a vizat transformarea acesteia dintr-o rafinărie clasică într-un producător și furnizor de produse și soluții speciale (solvenți ecologici, bitum cu destinație specială, combustibili ecologici pentru încălzire, alte produse dedicate – white – spirit, n-hexan etc). Cele două unități de procesare ale Grupului funcționează în regim integrat pentru atingerea de performanțe tehnologice, dar și pentru creșterea calității produselor petroliere realizate. Astfel, rafinăria Petromidia îi asigură integral unității din Ploiești materiile prime/semifabricate necesare obținerii unor produse speciale cu o valoare adaugată ridicată.
Investiții masive
Investițiile realizate din 1999 și până în prezent de către Grup și unicul acționar – KazMunayGas în consolidarea și extinderea activitățior de profil ale rafinăriei Vega se ridică la circa 61 milioane de dolari și au permis atingerea în 2014 a unor recorduri istorice, precum o producție record de bitum (61.400 tone) și de n-hexan (64.000 tone). În primele nouă luni ale acestui an, Vega a procesat aproximativ 252.000 tone de materie primă, în creştere cu 13,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Luna septembrie a reprezentat pentru rafinărie atingerea unui nou record istoric pentru producția de bitum, aceasta realizând și livrând aproximativ 12.000 de tone. Cantitatea totală de materie primă procesată de rafinăria Vega Ploiești în perioada 1906 – 30 septembrie 2015 se ridică la peste 67 de milioane tone, cu un maxim de 1,13 milioane tone atins în 1979 – momentul punerii în funcțiunii a rafinăriei Petromidia Năvodari. Alături de rafinăria de la malul Mării Negre – cel mai mare exportator de produse petroliere din România, produsele de nișă realizate la Vega ajung în țări precum Ungaria, India, Turcia, Germania, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Italia și Polonia.
Calitate
Caracteristicile de calitate ale produselor asigură o utilizare optimă în diferite ramuri industriale:
• industria chimică, industria petrochimică şi industria de prelucrare a cauciucului;
• industria alimentară (extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale, obţinerea proteinelor naturale);
• agenţi de curăţare în industria textilă, a pielăriei şi încălţămintei;
• solvenţi pentru industria lacurilor şi vopselelor şi componenţi pentru adezivi.
Unic producător de n-hExan din ȚARĂ
Vega este unul dintre cei mai mari producători din Europa Centrală şi de Est de n-hexan, care este utilizat:
• la polimerizarea olefinelor liniare precum şi la rafinarea uleiurilor vegetale;
• în industria alimentară ca şi agent de sigilare.