Astfel, Raiffeisen Research estimează că regiunea ECE a cunoscut o rată medie de creștere a PIB-ului de 3,1 procente în 2010 și că aceasta va fi mai mare în 2011, de aproximativ 3,7 procente. Guvernul României plănuiește să reducă deficitul bugetar la 4,4 procente din PIB.
“În cadrul acordurilor cu FMI și Comisia Europeană, guvernul României și-a asumat răspunderea de a reduce în continuare deficitul bugetar de la 6,5 procente în 2010 la 4,4 procente din PIB în anul curent și la 3 procente din PIB în 2012. Majoritatea măsurilor necesare pentru a atinge această consolidare bugetară au fost deja luate. Acum totul depinde doar de măsura în care guvernul României își va menține poziția și se va abține de la a mări din nou cheltuielile fiscale” a explicat Ionuț Dumitru, director al direcției de cercetare economică și sectorială al Raiffeisen Bank România.
Evoluțiile nedorite ale prețurilor alimentelor și petrolului pe piețele externe, dar și ale prețurilor administrate la nivel local, pot face ca rata inflației din România să iasă din ținta de 2-4 procente și să se îndepărteze astfel de previziunile anunțate de Banca Națională a României. Analiștii Raiffeisen Research se asteaptă ca rata anuală a inflației să scădă semnificativ în 2011, deși aceasta va rămâne la un nivel ridicat comparativ atât cu celelalte țări din Uniunea Europeană cât și cu ținta băncii centrale. Posibilitatea ca rata inflației din România să fie de peste 4,5 procente nu poate fi complet exclusă, spun analiștii.
„Inflația va continua să fie o provocare serioasă pentru banca centrală și un factor important în deciziile de politică monetară din 2011”, afirmă Peter Brezinschek din cadrul  Raiffeisen Research.
Analiștii Raiffeisen se așteaptă ca în trimestrele următoare leul să se aprecieze marginal în termeni nominali, atâta timp cât nu există nici un derapaj la nivelul politicilor publice, și cu condiția ca riscurile de pe piețele externe să nu se materializeze. Diminuarea dezechilibrelor macroeconomice în contextul unor câștiguri și al unor rate ale dobânzii ridicate va conduce cel mai probabil la o creștere a apetitului jucătorilor străini pentru active în lei. Cu toate acestea: „o monedă puternică în termeni reali ar putea avea un impact negativ asupra exporturilor, singurul sector care a avut o contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului României în ultimele trimestre. În consecință, o apreciere rapidă a leului nu este dezirabilă”, spune Ionuț Dumitru. Deprecierea leului ar putea surveni în urma unor evoluții politice nefavorabile sau a unor derapaje ale politicilor publice.
Și piața de capital a României va continua să înregistreze câștiguri în 2011 datorită evoluției pozitive din 2010. Principalul motiv din spatele acestei evoluții a fost revenirea economică globala și diminuarea aversiunii la risc a investitorilor față de piețele în dezvoltare. Din ce în ce mai mult, atenția investitorilor se îndreaptă către perspectivele de creștere pe termen lung pe care România le oferă companiilor și investitorilor.
„Ne așteptăm la o evoluție fundamental pozitivă a bursei de la București.  Stabilitatea obținută cu ajutorul măsurilor de politică fiscală precum și revenirea economică lentă dar susținută cresc încrederea investitorilor internaționali în economie, lucru reflectat de intrările mai mari de capital străin”, spune Brezinschek. „Evaluările acțiunilor listate pe indicele BET sunt atractive. Cu un raport cost/beneficiu de 10,5 bazat pe câștigurile anticipate pentru 2011 – un câștig de 21,9% față de 2010 – BET pare să fie poziționat bine atât după standardele regionale din ECE cât și după cele internaționale. Dacă la nivel global piețele de capital vor rămâne pe valori pozitive, atunci bursa din România ar trebui să continue să își revină”.