germani pe care ii aveau. Se intrebau, bineinteles, ce trebuie sa faca cu corpurile celor doua animale. Solutiile erau insa foarte putine. Exista varianta incinerarii comune alaturi de unele deseuri, dar relatia cu cele doua animale fusese prea puternica pentru a admite asa ceva. Inhumarea intr-un parc sau un loc mai ferit, pe langa faptul ca era ilegala, nu oferea nici garantie. In aceste conditii, un iubitor de animale se afla intr-o situatie foarte delicata. In Occident exista cimitire specia
germani pe care ii aveau. Se intrebau, bineinteles, ce trebuie sa faca cu corpurile celor doua animale. Solutiile erau insa foarte putine. Exista varianta incinerarii comune alaturi de unele deseuri, dar relatia cu cele doua animale fusese prea puternica pentru a admite asa ceva. Inhumarea intr-un parc sau un loc mai ferit, pe langa faptul ca era ilegala, nu oferea nici garantie. In aceste conditii, un iubitor de animale se afla intr-o situatie foarte delicata. In Occident exista cimitire special dedicate animalelor, in multe dintre cazuri asemanarea cu cele umane fiind izbitoare. Multi dintre cei care isi ingroapa animalele de companie in astfel de locuri, pe langa faptul ca viziteaza mormintele in fiecare saptamana, le construiesc adevarate monumente la capatai. Oriunde in lume un astfel de cimitir este o afacere profitabila, iar daca nu credeti, mergeti la cel din Budapesta si veti vedea cati bani cheltuiesc stapanii de animale pentru amenajarea mormintelor acestora. In Romania insa mentalitatile sunt altele, si de aceea nimeni nu poate garanta succesul financiar al unei astfel de locatii. In momentul in care si-au propus sa deschida primul cimitir de animale din Romania, Laurentiu Neghina si Cosmin Manaila stiau foarte bine ca mai intai aveau de luptat cu mentalitatile, si abia apoi se puteau gandi la recuperarea investitiei sau la profit. „Primul pas a fost sa vedem pe Internet cum arata astfel de locuri. A trebuit sa facem un studiu al cimitirelor de animale care exista in lume”, spune Laurentiu Neghina. Cei doi au ajuns la concluzia ca doresc infiintarea unui cimitir-parc. In anul 2002 au pornit la drum incercand sa afle, in primul rand, de cate autorizatii aveau nevoie. Daca initial doreau ca cimitirul sa fie in Bucuresti, autoritatile i-au sfatuit ca in afara orasului va fi mai usor de realizat. Conform procedurilor, nu poti obtine autorizatiile decat daca ai parcela de teren respectiva. „Exista riscul sa achizitionam o parcela, iar in momentul in care doream sa obtinem autorizatiile sa constatam ca nu corespunde”, spune Cosmin Manaila. Au hotarat sa aleaga mai multe locatii si sa ceara consiliere pentru fiecare dintre ele, inclusiv din partea autoritatilor. „Sunt foarte multe conditii pe care trebuie sa le satisfaca un teren care se doreste a fi folosit intr-un astfel de scop. Este vorba de distantele fata de anumite drumuri si zone locuite sau de adancimea panzei de apa freatica”, continua Manaila.Parcela de teren optima s-a dovedit a fi la marginea Bucurestiului, in satul Catelu. Cimitirul a fost numit „Raiul animalelor”. Asemanarea dintre numele satului si destinatia parcelei achizitionate este pur intamplatoare. Cei doi au cumparat 15.000 de metri patrati de teren. Pretul este destul de ridicat, terenul situandu-se in apropierea intersectiei dintre linia de centura a Capitalei si viitoarea autostrada Bucuresti Constanta. Ca de obicei in Romania, obtinerea autorizatiilor a constituit o operatiune destul de indelungata. Ea a fost ingreunata, pe de-o parte, de noutatea proiectului, iar pe de alta, de frecventele modificari ale legislatiei care tocmai in acest moment se aliniaza la cea europeana. „Abia de curand am reusit sa luam toate autorizatiile si sa avem acordul pentru partea de inhumare. In ceea ce priveste incinerarile, ne mai trebuie doar o analiza atenta a proiectului din partea autoritatilor de la Mediu”, spune Cosmin Manaila. Investitiile au fost foarte mari, valoarea totala a acestora ajungand la aproximativ 500.000 de euro. Avand si alte afaceri, suma a fost suportata integral de catre cei doi. Apropierea de viitoarea autostrada si faptul ca trebuiau sa „traga” toate utilitatile au marit foarte mult costurile. Din cei 15.000 de metri patrati, pe 12.000 s-a plantat gazon si arbusti, optandu-se pentru un cimitir sobru, cu placi funerare la nivelul solului. Pe acestea se inscriptioneaza numele animalului si, daca se doreste, poate fi pusa o fotografie a acestuia. „Am investit destul de mult, insa am gandit-o drept o afacere pe termen lung. Banuim ca vom recupera investitia in 10-15 ani. Practic, ne vor trebui aproape cinci ani doar pentru a face promovare”, explica Laurentiu Neghina. Fiind o afacere aparte, strategia de promovare trebuia sa fie pe masura. Nu se putea face reclama noii locatii prin canalele clasice, asa ca a trebuit sa gaseasca modalitati de a face promovarea in mediile iubitorilor de animale. Au intrat in contact cu asociatiile feline si chinologice, unde au incercat sa distribuie „fluturasi” sau afise. Cabinetele veterinare s-au aflat si ele pe lista potentialelor locatii cu care se putea colabora pentru promovare. Adresa de internet www.raiulanimalelor.ro a fost insa poate cea mai importanta modalitate de promovare, pentru ca oricine putea afla de aici in ce constau serviciile unei astfel de locatii. Nu oricine are acces la Internet, asa ca, pentru a mari numarul celor care primesc la informatii despre noul cimitir de animale, au infiintat o linie telefonica gratuita. „Avem deja cativa clienti care au apelat la serviciile noastre. Unii chiar au contractat servicii in avans, pe care noi incercam sa le promovam. Este vorba de stabilirea, inca din timpul vietii animalelor, a tuturor aspectelor in ceea ce priveste inhumarea sau incinerarea si plata serviciilor in rate. Acest gen de servicii se numesc prearanjamente”, spune Laurentiu Neghina. Cu toate ca nu au avut foarte mare succes in Romania, exista si la noi asigurari pentru animale, asa ca cei doi incearca includerea serviciilor cimitirului in pachetul standard de asigurare. Valoarea unui loc de veci in cimitir variaza intre 54 si 170 euro, in functie de marimea animalului. Luand in calcul acelasi criteriu, mai trebuie platita si o taxa de intretinere anuala care variaza intre 8 si 35 de euro. O alta sectiune pe care cei doi au incercat sa o dezvolte a fost cea a accesoriilor, cum ar fi sicriele sau placile funerare speciale. „Credem ca vor fi disponibile aproximativ 10.000 de locuri in tot cimitirul. Exista zone speciale pentru caini, pisici, pasari, rozatoare, reptile sau orice alt tip de animale. Incinerarile vor fi posibile in partea a doua a acestui an. Am fost foarte intarziati tocmai de legislatia care se schimba”, spune Cosmin Manaila. Acest gen de servicii pare a fi destul de important pentru ca, daca in cazul inhumarilor, in afara locului de veci si a taxei anuale de intretinere, alte venituri nu mai exista, incinerarile pot asigura un venit constant. In plus, cabinetele sunt obligate sa incinereze asa-numitele deseuri provenite din practica veterinara, iar incineratoare specializate sunt destul de putine. Chiar si pornita mai mult din pasiune, pentru o afacere in care s-au investit aproape 500.000 de euro latura financiara nu are cum sa nu fie o prioritate. Cu toate ca Laurentiu Neghina si Cosmin Manaila pot fi considerati pionieri in acest domeniu, afacerea poate fi mentinuta numai daca cei doi vor reusi cat mai repede schimbarea mentalitatii.
Business Start
· Laurentiu Neghina si Cosmin Manaila au investit 500.000 de euro in cimitirul de animale pe care l-au construit. Suma poate scadea sau creste in functie de locatia in care se gaseste terenul ce se doreste a fi achizitionat.
· 15.000 de metri patrati constituie o suprafata optima pentru ca cimitirul sa se poata dezvolta in viitor. Dat fiind faptul ca terenul pe care poate fi construit un cimitir trebuie sa fie izolat, „aducerea” utilitatilor va fi si ea destul de costisitoare. Urmeaza apoi amenajarile si achizitia unui mijloc de transport. Incineratorul care sa corespunda legislatiei este si el destul de costisitor.
· Obtinerea autorizatiilor (sanitar-veterinara, de mediu, de la consiliul local etc.) va face ca pornirea activitatilor sa fie destul de mult intarziata.
· Angajati: minimum sapte. Este nevoie de doi gradinari, o persoana pentru secretariat, una care sa se ocupe de management, un sofer si doua persoane care sa se ocupe de incinerari.rn
rn Promovarea: Publicitatea pe canalele clasice nu este foarte eficienta. Trebuie incercate mai multe canale de nisa. „Fluturasii” sau afisele impartite in asociatii feline sau chinologice, cluburi de animale sau cabinete veterinare vor asigura o buna mediatizare. In plus, ea va ajunge direct la publicul tinta. Investitia intr-un portal este importanta, existand astfel o buna posibilitate de mediatizare a serviciilor.