După şedinţa de Guvern ce a avut loc miercuri, 9 iunie, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, a oferit câteva detalii despre proiectul adoptat de către Executiv, prin care angajaţii îşi pot prelungi viaţa activă până la vârsta de 70 de ani.

“Este vorba despre o opţiune a angajaţilor, aflaţi în pragul pensionării şi nicidecum de obligativitatea ca aceştia să îşi continue activitatea la un loc de muncă. (…) Vom stimula în felul acesta valorificarea experienţei lucrătorilor vârstnici”, a subliniat Turcan.

“Proiectul este asumat de coaliția de guvernare și este un prim pas de reformă asumat prin PNRR privind crearea unui cadru legal care să permită OPȚIUNEA persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare să rămână active după vârsta de 65 de ani, stimulând valorificarea experienței lucrătorilor vârstnici.

În România sunt astăzi peste 102.000 persoane de peste 65 de ani care au contract de muncă sau raport de serviciu, conform declarațiilor depuse de angajatori”, a adăugat ministrul Muncii.

“După împlinirea vârstei de 70 ani, persoana poate solicita recalcularea pensiei în sistemul public”

“Acest proiect urmăreşte câteva obiective: avantajul competitiv al forţei de muncă aproape de pensie. Proiectul aduce echitate pentru cei care activează în sistemul public şi reglementează acest cumul tocmai pentru că această reglementare a fost solicitată şi aşteptată în primul rând de către angajaţii sectorului public.

Este, în acelaşi timp, un angajament politic al coaliţiei, care acum devine realitate. Deasemenea, acest proiect creşte baza de contributivitate la sistemul de pensii printr-o măsură stimulativ-opţională. După împlinirea vârstei de 70 ani, persoana poate solicita recalcularea pensiei în sistemul public, avantajul constând în majorarea punctelor lunare şi anuale.

“Nu au nevoie de acord din partea angajatorului”

Determină, deasemenea, instituţiile să-şi reaşeze politica de resurse umane. Pensionarea la stat şi revenirea tot la stat, eventual pe funcţii special create, nu a fost niciodată şi nici nu poate să devină o politică de personal modernă, de tip european. Una dintre consecinţele evidente este că acest obicei blochează avansarea profesională a multor angajaţi şi nu doar a celor tineri în instituţii tot mai diverse.

Proiectul vine în sprijinul tuturor angajaţilor ce au vârsta de pensionare şi pot să-şi prelungească viaţa activă la cerere. Nu au nevoie de acord din partea angajatorului şi se pot pensiona oricând în intervalul de până la împlinirea vârstei de 70 ani.

Reglementări introduse prin proiectul de lege

Pentru cei care optează să activeze în sectorul public până la vârsta de 70 ani, sunt introduse o serie de reglementări speciale. Repet, mă refer la sectorul public! Pensia nu poate fi cumulată cu salariul. Angajaţii din sectorul public care sunt şi în pensie au obligaţia, în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a legii, să opteze: fie îşi continuă activitatea până la 70 ani, cu suspendarea pensiei, sau se suspendă contractul de serviciu şi intră în pensie.

Pentru cei care nu şi-au exprimat această opţiune în termenul prevăzut, există două tipuri de consecinţe. Încetarea de drept a contractului individual de muncă, a raportului de serviciu sau a actului de numire şi recuperarea sumelor încasate necuvenit, cu titlu de pensie, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de a opta între pensie şi salariu.

Au fost introduse câteva excepţii: persoanele alese în funcţii de autoritate sau de demnitate publică sau a celor care au durata mandatului definită de Constituţie. Am mers pe această variantă tocmai pentru ca legea să fie constituţională.

Am urmărit câteva tipologii de venituri: persoanele care beneficiază de drepturi de autor, conform legii drepturilor de autor şi drepturilor conexe; personalul didactic pensionat, încadrat în regim cu plata cu ora; pensionarii încadraţi în gradul III de invaliditate; membrii Academiei Române; asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap; asistenţii maternali şi îngrijitorii la domiciliu pentru persoana vârstnică.

Obligaţii şi sancţiuni pentru angajator

Proiectul prevede şi câteva obligaţii care revin angajatorului, dar şi sancţiuni pentru neîndeplinirea acestora: informarea salariaţilor cu privire la drepturile pe care le au prin acest act normativ; încetarea raporturilor de muncă dacă se constată neîndeplinirea de către angajat a obligaţiei de a opta între pensie si salariu în termenul prevăzut, cu o sancţiune de 100.000 lei; informarea Caselor de Pensii competente asupra situaţiei celor care au optat pentru menţinerea în activitate într-un termen de 30 zile de la exprimarea opţiunii, sub sancţionarea unei amenzi de 10.000 lei.

Acest proiect are la bază, pe de o parte, o decizie a CEDO, în cazul Ionel Pamfile împotriva României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că măsura interzicerii cumulului pensiei cu salariul urmăreşte un scop legitim şi respectă justul echilibru între interesele generale ale comunităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum şi faptul că în domeniul social statul poate să dispună de o marjă mai largă de apreciere.

Deasemenea, proiectul respectă şi decizia CCR 1414/2009, care a reţinut că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să reglementeze să reglementeze opţiunea oferită salariaţilor de a continua activitatea în condiţiile suspendării plăţii pensiei.

Proiectul a fost adoptat astăzi în şedinţa de Guvern şi va pleca spre Parlament în procedură de urgenţă şi are toate premisele de a fi adoptat în această sesiune parlamentară”, a explicat, miercuri, ministrul Raluca Turcan.

Sursă foto: INQUAM Photos, George Călin