Rămăşiţele averii statului, lăsate la mila Bursei

În goana după resurse bugetare, Guvernul a redescoperit privatizarea. Decizia de a vinde ultimele companii în care statul este acţionar majoritar sau participaţiile minoritare din portofoliul AVAS se dovedeşte însă dificilă. Unele companii rămase neprivatizate pot fi considerate încă atractive, de exemplu, Antibiotice Iaşi sau Petromin. Şi acestea vor fi însă greu de vândut, pe o piaţa dictată acum de puţinii potenţiali cumpărători, în timp ce altele vor fi aproape impos

În goana după resurse bugetare, Guvernul a redescoperit privatizarea. Decizia de a vinde ultimele companii în care statul este acţionar majoritar sau participaţiile minoritare din portofoliul AVAS se dovedeşte însă dificilă.

Unele companii rămase neprivatizate pot fi considerate încă atractive, de exemplu, Antibiotice Iaşi sau Petromin. Şi acestea vor fi însă greu de vândut, pe o piaţa dictată acum de puţinii potenţiali cumpărători, în timp ce altele vor fi aproape imposibil de valorificat. În plus, mai există şi participaţiile minoritare ale statului în diverse companii. Însă, ideea cu care a venit Mircea Ursache, noul preşedinte al AVAS, – aceea de a înfiinţa din aceste active un fond de investiţii care să fie listat la bursă – contestată de unii, dar apreciată de alţii, poa­te fi un demers la fel de dificil şi îndelungat.

Asemenea organisme există în alte ţări, cel mai apropiat exemplu fiind al Ungariei, unde acţiunile deţinute de stat printr-o o structură similară cu cea a defunctului FPS autohton au fost scoase pe bursă încă din anii ‘90.
În proiectul de buget al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului pentru anul 2009, sunt preconizate venituri din privatizare şi administrarea participaţiilor statului în sumă de 903 milioane lei (circa 210 mil. euro).„Proiectul cel mai important al AVAS este acela de a introduce pe piaţa bursieră un nou fond de investiţii, care să cu­­­prindă toate cele 376 de par­ticipaţii minoritare ale statului“, spune Mircea Ursache. „Această mă­­­­sură, de a realiza o infuzie într-o bursă aflată într-un moment foarte scăzut, va aduce mari economisiri de chel­­­­­­­­­­­­­­­­­tuieli la nivelul AVAS atât de natură materială, cât şi de forţă umană“, adaugă acesta.

Potrivit preşedintelui autorităţii, cheltuielile cu valorificarea pachetelor minoritare sunt la fel de mari ca pentru pachetele majoritare, rea­li­zându-se aceleaşi operaţiuni. „Intenţia AVAS este de a reda circuitului economic şi financiar românesc cele 376 de pachete minoritare. De aceea, într-un timp relativ pertinent pentru piaţă, se va înfiinţa o societate de investiţii financiare cu toate pachetele minoritare. Ideea este de a crea o societate de investiţii de tip închis sau aşa cum va rezulta în urma consultării cu responsabilii de pe piaţa de capital, respectiv CNVM, Bursa de Valori Bucureşti, Asociaţia Brokerilor“, declară Ursache.

Pe urmele Fondului Proprietatea

Având în vedere experienţa nefericită cu Fondul Proprietatea, se pune întrebarea dacă statul va fi capabil să creeze şi să administreze acest fond.

Această soluţie, de a scoate pe piaţă o societate care să gestioneze pachete minoritare, care să joace de la egal la egal pe piaţa de capital şi care să fie listată imediat, este considerată de către oficialii AVAS „mai mult decât avantajoasă din punct de vedere economic“.

Brokerul Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust, consideră că aceasta este cea mai bună idee pe care a avut-o AVAS în ultimul timp, „deoarece o societate de investiţii financiare va putea administra mult mai bine participaţiile pe care le are, va putea participa inclusiv la majorările de capital social. Din cauza majorărilor la care AVAS nu poate participa, s-a ajuns la diminuarea pachetelor deţinute“.

Brokerul atrage însă atenţia că instituţia financiară va avea nevoie de oameni bine pregătiţi, care să se ocupe de portofoliu. „Mă aştept să văd concursuri serioase, prin care să fie găsiţi oamenii necesari. Este adevărat că nu au numai active foarte bune, dar să nu uităm că nici SIF-urile, când au fost listate, nu aveau numai participaţii bune. Va fi însă necesară includerea unor pachete mai valoroase, cum sunt cele de la companii energetice“, este de părere Simionescu.

În opinia brokerului, momentul ales nu este foarte bun, însă fondul ar fi îndeajuns de diversificat astfel încât riscurile asociate investiţiei să fie considerabil reduse. „De altfel, nu poţi aştepta la nesfârşit o revenire a pieţei, cine vrea să investească o să participe.“

O altă resursă de bani ar putea fi revalorificarea unor active pe care statul le-ar câştiga în urma procedurilor de insolvenţă des­­­chise împotriva unor companii, multe dintre ele privatizate, cum este cazul Republica, Tractorul sau recenta reprivatizare a Rulmentul Braşov. „La nivel naţional, sunt mii de atfel de companii de la care statul se aşteaptă să câştige bani, însă din păcate nu se înţelege că în această perioadă nu se cumpără nimic“, spune Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă. Acesta atrage atenţia că, dacă în 2007 şi 2008 se valorificau în medie pe lună active în sumă de circa 34 de milioane de euro la nivel naţional, de la începutul lui 2009 această medie a scăzut la două milioane de euro.

Portofoliul privatizabil al AVAS cuprinde 412 societăţi comerciale, cu un capital social total de 3,2 miliarde de lei, din care capitalul social deţinut de autoritate se ridică la 266,81 milioane de lei. Dintre acestea, 36 sunt societăţi comerciale la care statul deţine pachete majoritare de acţiuni, iar la 376 de societăţi comerciale statul deţine pachete minoritare de acţiuni. Cele 376 de societăţi comerciale la care AVAS este acţionar minoritar, iar acţiunile deţinute urmează să facă obiectul înfiinţării fondului de investiţii reprezintă un capital social de 119,6 milioane de lei. La 247 dintre acestea, statul deţine pachete de acţiuni sub 10%.

«Ideea este de a crea o societate de investiţii de tip închis sau aşa cum va rezulta în urma consultării cu piaţa de capital.»
Mircea Ursache, preşedinte AVAS