Ministerul de Finanţe face o concesie şi modifică procedura de rambursare a TVA, eliminând controlul anticipat pentru anumite situaţii. Principala nemulţumire a firmelor – perioada prea mare în care sunt returnaţi banii – rămâne însă nesoluţionată.
Fiscul propune reformularea procedurii de rambursare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), arătând, în acest fel, că întinde o mână companiilor care se confruntă cu lipsa de lichiditate. Proiectul de modificare a legislaţiei privind rambursarea TVA, publicat recent de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), elimină controlul anticipat pentru câteva categorii de contribuabili.
Astfel, firmele care au renunţat la rambursarea TVA de două ori într-un interval mai mic de şase luni, cele care nu au salariaţi şi cele care produc sau comercializează produse din alcool, tutun şi petrol vor avea posibilitatea să primească TVA fără verificări anticipate. Datorită acestei modificări, perioada în care companiile vor intra în posesia banilor se va scurta cu durata controlului. Impactul va fi semnificativ întrucât, de regulă, inspecţiile fiscale sunt îndelungate şi pot cauza blocaje în activitatea firmelor. Totuşi, problema cea mai gravă, virarea efectivă a sumelor rambursate, nu este rezolvată prin proiectul întocmit de Fisc. În practică, termenul de 45 de zile în care societăţile ar trebui să-şi primească banii, conform Codului de Procedură Fiscală, nu este respectat. Întârzierile ajung să depăşească şi un an de zile, fapt recunoscut de ANAF, care a postat pe site o situaţie a rambursărilor. Conform acesteia, peste 20% din solicitări au întârzieri în soluţionare mai mari de jumătate de an.
Legislaţia devine mai puţin strictă pentru firme
Îmbunătăţirea procedurii, care este în prezent dificilă şi îngreunează activitatea firmelor, este şi în interesul statului pentru că sumele rambursate reintră rapid în în circuitul economic şi stimulează afacerile, care, la rândul lor, contribuie la buget.
O altă prevedere a proiectului propune reintroducerea regimului special de rambursare pentru exportatori, care este similar celui care s-a aplicat în 2007. Acum, Fiscul relaxează mai mult condiţiile pentru rambursarea anticipată în cazul exportatorilor. Astfel, pentru a beneficia de rambursarea cu inspecţie ulterioară, exportatorii trebuie să aibă o cifră de afaceri de numai un milion de lei, faţă de un milion de euro, nivelul în care trebuiau să se încadreze în 2007. Totodată, sunt eliminate unele restricţii anterioare, cum ar fi depunerea tuturor situaţiilor financiare în ultimele 12 luni şi lipsa restanţelor bugetare.
Proiectul ANAF are, însă, şi deficienţe, după cum remarcă Daniel Anghel, partner PriceWaterhouseCoopers (PwC). „Privim cu îngrijorare eliminarea termenului de 35 de zile în care autorităţile aveau obligaţia să redacteze raportul de inspecţie fiscală, precum şi, după caz, decizia de impunere sau de nemodificare a bazei de impozitare. Noua prevedere poate îngreuna situaţia firmelor care nu mai pot urmări stadiul soluţionării cererii în termenul de 45 de zile şi poate duce la întârzieri“, precizează acesta.
Prevederi reanalizate
Pe de altă parte, consultanţii fiscali consideră că, deşi propunerile ANAF sunt binevenite, nu sunt suficiente. „Suntem de părere că în analiza de risc ar trebui să se ţină mult mai mult seama de buna credinţă a firmelor, de istoricul acestora şi de gradul de recurenţă a poziţiei de rambursare. În acelaşi timp ar trebui să se introducă proceduri fiscale speciale de rambursare şi pentru companiile străine înregistrate în scop de TVA în România, prin procedura înregistrării directe sau prin reprezentant fiscal, având în vedere că acestea înregistrează obligaţii fiscale numai din TVA“, spune Anghel.
Există multe prevederi legislative care ar trebui reanalizate de ANAF, arată Marius Ionescu, partner NNDKP Consultanţă Fiscală. Acesta spune că legea le permite inspectorilor ANAF să interpreteze anumite prevederi în mod discreţionar, în defavoarea contribuabilului. „Legea nu este clară cu privire la criteriile care stabilesc că un contribuabil prezintă risc fiscal mare. În practică, se întâlnesc cazuri în care contribuabilul contestă un control fiscal, dar în acelaşi timp autorităţile îi stabilesc un risc fiscal mare şi, în consecinţă, rambursarea se face cu un contro anticipat“, explică acesta. Procedura de rambursare a TVA prevede trei categorii de risc, în funcţie de care banii sunt returnaţi cu sau fără control anticipat. Astfel, pentru firmele cu risc fiscal mic se emite imediat decizia de rambursare, pentru cele cu risc mediu se face o analiză documentară, după care se decide rambursarea, iar pentru risc mare este necesară inspecţia anticipată.
Nerecuperarea TVA în termen poate avea ca efect blocajul financiar şi chiar falimentul unor firme. Domeniile cele mai afectate de întârzierea în recuperarea sumelor de la stat sunt imobiliarele, exportatorii şi firmele nerezidente.
«Statul ar trebui să acorde firmelor dobânda de întârziere, automat, odată cu remiterea sumei de TVA aprobată la rambursare.»
Marius Ionescu, partner NNDKP – Consultanţă Fiscală
«Întârzierea în recuperarea TVA nu reprezintă doar o problemă de cash-flow, ci poate lipsi companiile chiar de o resursă pentru supravieţuire.»
Pieter Wessel, Partner Deloitte
Probleme nerezolvate
• Remiterea efectivă a banilor către firme depăşeşte, de regulă, cu mult, termenul legal de 45 de zile, iar uneori sumele sunt rambursate după mai mult de un an de la cerere
• Controalele fiscale care preced rambursarea sunt demarate târziu, durează prea mult şi, uneori, sunt suspendate nejustificat prelungind termenul de returnare a banilor
• Sumele solicitate sunt mult diminuate prin constatarea altor obligaţii de plată, unele discutabile, care diminuează semnificativ suma pe care ar trebui să o primească firmele
• Rambursările de TVA nu au o procedură specială de control şi, de aceea, Fiscul nu verifică doar situaţia TVA, ci toate obligaţiile fiscale ale companiei
• Dobânda de întârziere a rambursării nu se virează automat către firme, ci este necesară o cerere în acest sens.
