Firmele care au de recuperat TVA între 5.000 şi 10.000 de lei vor primi banii fără control fiscal anterior, a decis Ministerul de Finanţe. Indirect, măsura ar urma să deblocheze rambursările şi pentru cei care au de luat sume mai mari.
Aproape 14% din companiile care au depus cereri de rambursare a TVA au de primit sume mici, între 5.000 şi 10.000 de lei. În viitor, îşi vor putea primi banii de la stat fără un control anterior al Fiscului, inspectorii urmând să facă verificările în următorii doi ani de la returnarea sumelor.
Numărul societăţilor avantajate de decizia Ministerului de Finanţe, ca şi sumele pe care le vor recupera fără control anterior, nu este destul de important pentru a genera un impact imediat. „Suma mi se pare extrem de mică. Este greu de crezut că din astfel de sume s-a creat blocajul existent în ceea ce priveşte rambursările de TVA. Experienţa noastră este mai degrabă cu firme care aşteaptă sute de mii şi milioane de euro TVA de rambursat, de foarte mult timp“, spune Marius Ionescu, partener NNDKP Consultanţă Fiscală. Potrivit afirmaţiilor sale, se poate vedea o dorinţă a Ministerului de Finanţe de a rezolva problema rambursărilor de TVA în ultimul timp, dar din păcate lucrurile se mişcă încă extrem de încet pentru contribuabilul care trebuie să supravieţuiască crizei economice.
Însă, pe termen mai lung, decizia ar putea influenţa în bine mecanismul rambursărilor, pe măsură ce tot mai mulţi inspectori fiscali vor putea să se ocupe de companiile care solicită sume mari şi care, anterior returnării sumei, trebuie să fie controlate.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) are în jur de 4.000 de inspectori fiscali, care au numeroase alte atribuţii pe lângă cea de verificare a firmelor care solicită rambursări. La sfârşitul lunii ianuarie 2010, numărul cererilor de rambursare de TVA depăşea 10.000 şi doar 68% din cereri se aflau încă în termenul legal de soluţionare. Potrivit Codului de procedură fiscală, termenul legal în care trebuie rezolvată cererea de rambursare este de cel mult 45 de zile.
Efect indirect
„Având în vedere plafonul de 10.000 de lei, o astfel de măsură nu va produce efecte directe asupra majorităţii contribuabililor importanţi, ale căror sume solicitate la rambursare depăşesc acest prag. Aşadar, din punctul de vedere al deblocării de numerar, impactul va fi redus. Benefic însă ar putea fi efectul indirect pe care l-ar avea această măsură. Mă refer la faptul că inspectorii fiscali şi-ar putea concentra atenţia asupra solicitărilor semnificative de TVA. Lipsa personalului a fost de foarte multe ori invocată ca motiv al depăşirii termenului de acordare a rambursărilor“, afirmă Alexandru Cristea, tax manager Deloitte.
În vara anului trecut, ANAF a mai introdus măsuri pentru eficienţa rambursărilor. Una dintre acestea a fost un sistem online prin care companiile au posibilitatea să verifice stadiul de soluţionare a cererilor depuse şi programarea la plată pentru sumele admise la rambursare. Cu toate acestea, valoarea sumelor returnate în termen nu a crescut semnificativ. De exemplu, la sfârşitul lunii februarie 2009, statul avea de dat înapoi firmelor 4,6 miliarde de lei, în condiţiile în care doar 45% din această sumă era în termenul legal de soluţionare. La finele lunii ianuarie 2010, doar 36% din suma de rambursat (3,6 miliarde de lei) se afla în termen.
Măsuri mai eficiente
Experţii în fiscalitate spun că ANAF are la îndemână şi alte soluţii pentru îmbunătăţirea mecanismului de rambursare.
„De real folos ar fi implementarea unor măsuri de substanţă, cum ar fi reintroducerea unui regim special de rambursare pentru exportatori, incluzând şi operatorii care livrează regulat bunuri în spaţiul comunitar, eliminarea unor condiţii cum sunt, de exemplu, cele cu privire la contribuabilii care au renunţat în mod repetat la opţiunea de rambursare, cei care activează în domenii considerate riscante sau companii nou-înfiinţate“, consideră Pieter Wessel, partner Deloitte.
O altă măsură binevenită ar fi, în opinia acestuia, rambursarea în baza unei scrisori de garanţie bancară pentru companiile încadrate în categoria de risc ridicat, în cazul cărora controlul fiscal este obligatoriu.
