Plasamentele în unități ale fondurilor deschise de investiții reprezintă o alternativă foarte bună pentru cei care au făcut economii, dar nu sunt mulțumiți de randamentele oferite de depozitele bancare și nici nu doresc să își facă singuri un portofoliu.
Fondurile deschise de investiții sau, mai simplu, fondurile mutuale, au devenit o destinație tot mai folosită pentru banii puși deoparte de populație. Chiar și așa, însă, investițiile în fonduri mutuale sunt încă departe de ce ar trebui să fie, iar acest lucru poate fi pus și pe seama necunoașterii acestui tip de investiții. Valoarea totală a activelor tuturor tipurilor de fonduri mutuale se ridica, la jumătatea anului, la 29,5 miliarde lei, fiind incluse aici și Societățile de Investiții Financiare (SIF), cu active de 6,9 miliarde lei, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF). Spre comparație, valoarea depozitelor bancare, în care sunt incluse și sumele aflate în conturi curente, se ridica la 230 miliarde lei, adică de aproape opt ori mai mult. Randamentele oferite de depozitele bancare nu depășesc 2,6% în prezent, o dobândă anuală care poate fi relativ ușor depășită de un fond deschis de investiții.
Desigur, pe lângă lipsa de educație financiară contează și siguranța banilor economisiți. Teoretic, niciun fond nu poate garanta randamentul, iar riscurile referitoare la posibilitatea pierderii unei părți din banii depuși crește în funcție de tipul fondului. Nu ar trebui, însă, să uităm că nici depozitele bancare nu sunt garantate întotdeauna; chiar și atunci când vorbim de sume aflate în limita Fondului de Garantare stabilit prin lege, există situații în care banii se pot pierde (după cum am văzut în cazul băncilor din Cipru, în timp ce Grecia a ratat „la mustață“ o măsură de același gen).
Tipuri de fonduri
Cele două mari categorii în care se împart fondurile sunt „fondurile deschise de investiții“, numite și Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare (OPCVM), și „fondurile închise de investiții“ sau „Alte OPCVM“. Fondurile închise se adresează unui număr redus de investitori, care investesc o anumită sumă de bani de la bun început, iar viața fondului este stabilită de la înființare. De asemenea, condițiile de retragere a banilor (răscumpărarea unităților de fond) sunt restricționate la anumite perioade, stabilite de la bun început în documentele de funcționare. Valoarea activelor fondurilor închise se ridică la 840 milioane lei.
Fondurile deschise sunt însă cele care ne interesează. Exceptându-le pe cele închise și SIF-urile, activele acestora adună 21,8 miliarde lei, împărțite între cele 75 de fonduri (numărul celor închise se ridică la 26). Fondurile mutuale deschise se împart la, rândul lor, după nivelul de risc al investițiilor, generat în mod direct de instrumentele financiare utilizate.
Mai exact, avem fonduri cu risc ridicat, moderat și scăzut. Cele mai căutate de către investitori sunt cele cu risc scăzut, în principal cele monetare sau cele de obligațiuni și instrumente cu venit fix. Avem aici un total de 14 fonduri, cu active totale de 12,5 miliarde lei, mai bine de jumătate din activele totale ale fondurilor. Aceste fonduri sunt cea mai bună alternativă la depozitele bancare la termen și au un avantaj major față de blocarea banilor pentru o anumită perioadă la bancă, anume posibilitatea de a retrage oricând banii investiți cu tot cu randamentul de la momentul respectiv, minus comisioanele de răscumpărare și cele de administrare. Trebuie precizat că și fondurile mutuale au comisioane aplicate investițiilor, la care se adaugă și impozitul pe venit de 16%.
Principalul avantaj al investiției într-un fond mutual este faptul că investitorul nu este obligat să gândească singur o strategie, un portofoliu cu obligațiuni, depozite bancare, acțiuni listate la bursă etc. În plus, este o diferență între un fond care administrează banii mai multor persoane – adică are active mult mai mari decât economiile unei persoane -, să negocieze sau să acceseze instrumente la care nu toată lumea are acces, cum ar fi și titlurile de stat de valoare mare.
Câștiguri mari, dar și pierderi
Evident, atracția fondurilor mutuale vine în primul rând de la randamentele oferite anual. Pentru aceasta, orice potențial investitor trebuie să se uite la istoricul randamentelor oferite de fiecare fond în parte (disponibile și online pe pagina AAF), după care să meargă la un administrator pentru stabilirea profilului de risc. Randamentele medii oferite de fondurile mutuale sunt oricum mai mari decât dobânzile depozitelor bancare, însă există și fonduri cu profituri mari, dar și fonduri cu pierderi. Spre exemplu, la categoria fonduri de obligațiuni și instrumente cu venit fix, Pioneer Funds – Emerging Markets Bonds (instrumente financiare din statele emergente) avea în iulie anul curent un randament anualizat de 19,38%, în timp ce Pioneer Funds – Euro Corporate Bonds (obligațiuni corporative din zona euro) oferă un câștig de doar 1,67% pentru aceeași perioadă.
La fel se întâmplă la toate categoriile de fonduri, găsim și câștiguri mari, dar și foarte mici sau chiar negative. Cele mai riscante fonduri, cele cu investiții în acțiuni, au randamente în ultimele 12 luni care pleacă de la -23,7% (NN Latin America Equity) și urcă până la 35,9% (Pioneer Funds – US Fundamental Growth). Cu alte cuvinte, posibilitatea de câștig este cu atât mai mare cu cât riscul este mai mare, dar și posibilitatea de a pierde din bani este la fel de reală. Investițiile în fonduri trebuie realizate și în funcție de destinația banilor economisiți, subiect pe marginea căruia vom reveni în materialele viitoare.