Creşterea traficului aerian a transformat zonele din apropierea aeroporturilor în poluri de dezvoltare imobiliară. Potrivit unui raport King Sturge, Bucureştiul se înscrie şi el în acest trend. Studiul realizat de compania de consultanţă King Sturge confirmă creşterea traficului aerian din România. În 2006, aeroportul din Timişoara a înregistrat o majorare cu 103% a numărului de călători, până la aproape 800.000, iar anul trecut, aeroportul bucureştean Henri Coandă
Creşterea traficului aerian a transformat zonele din apropierea aeroporturilor în poluri de dezvoltare imobiliară. Potrivit unui raport King Sturge, Bucureştiul se înscrie şi el în acest trend.
Studiul realizat de compania de consultanţă King Sturge confirmă creşterea traficului aerian din România. În 2006, aeroportul din Timişoara a înregistrat o majorare cu 103% a numărului de călători, până la aproape 800.000, iar anul trecut, aeroportul bucureştean Henri Coandă a ajuns până în luna iulie la 2,2 milioane de călători, respectiv o creştere cu 38% a traficului.
Această evoluţie a determinat dezvoltarea investiţiilor imobiliare în zonă, în special în imobile de birouri. Datorită apropierii de aerogară, dezvoltatorii au putut închiria rapid spaţiile, în special către firme a căror activitate presupune relaţii permanente cu străinătatea. „Clădirile de birouri amplasate în apropierea aeroporturilor sau cu acces uşor către acestea prezintă un interes sporit pentru chiriaşi, în special pentru companiile multinaţionale. Dacă există două sau mai multe oferte pentru posibile locaţii comparabile din toate punctele de vedere, cea mai apropiată de aeroport are şanse mai mari să fie cea aleasă“, declară, pentru Capital, Florin Sorea, Head of Office Agency, Cushman & Wakefield Activ Consulting.
În prezent, aproape 85% din sediile de birouri bucureştene se află în proximitatea aeroporturilor, fiind construite în Băneasa, Pipera sau în Piaţa Victoriei. Totuşi, o investiţie în aceste zone a devenit din ce în ce mai costisitoare, atât din cauza preţurilor foarte mari ale terenurilor, ce oscilează între minimum 120 euro/mp, în Otopeni, şi 1.000-2.000 de euro/mp, în zonele mai apropiate de centrul oraşului, dar şi din cauza infrastructurii rămase în urmă faţă de necesităţi.
În ceea ce priveşte valoarea chiriilor, studiul amintit plasează Bucureştiul pe locul al doilea, după Varşovia, dintre capitalele est-europene, sumele pretinse de proprietari fiind în jurul a 200 de euro/mp/an. Compania imobiliară DTZ Echinox a anunţat recent că, în acest an, firmele ar putea plăti cu circa 25% mai mult pentru închirierea de sedii, din cauza dezvoltării insuficiente a sectorului office în raport cu cererea din ce în ce mai mare.
Câştiguri mai mari decât la vecini
Profiturile asigurate proprietarilor de sedii de birouri au scăzut constant în ultimii ani. Cu toate acestea, rămân, conform estimărilor King Sturge, printre cele mai mari din Europa, doar cele din Bratislava fiind superioare, cu circa 0,5%. Practic, spaţiile office oferă câştiguri cuprinse între 6% şi 7% anual, cu mult peste cele din oraşe precum Varşovia (maximum 5,8%), Viena (5,5%) sau Paris (cu 4,4%).
Problema Capitalei este că în imediata apropiere a celui mai important aeroport din România, Henri Coandă, nu există momentan sedii de birouri clasa A. „Apropierea de aeroporturi poate fi un avantaj, dar depinde din ce unghi priveşti acest aspect. Putem vorbi de zona Băneasa şi atunci există clădiri de birouri de succes şi randamente bune. În Otopeni, încă nu există spaţii de birouri clasa A şi de aceea nici randamente ridicate“, susţine Mihaela Cnobloch, consultant senior în cadrul departamentului birouri al DTZ Echinox. Deşi spaţiile de construit în zonele apropiate de aeroporturi sunt tot mai reduse, investiţiile continuă. În perioada următoare, marea bătălie se va da între investitorii interesaţi de profiturile oferite de imobilele din zonă.
Mihaela Cnobloch, consultant senior, Departamentul birouri DTZ Echinox
Bucureştiul deţine a treia infrastructură de transport persoane ca dimensiune din Europa, potrivit unei analize a firmei imobiliare RealTime. Doar străzile din Capitală au aproape 2.000 de km, la acestea adăugându-se şase gări, metroul şi cele două aeroporturi. Analiştii arată că Bucureştiul ratează anual investiţii de cel puţin 500 milioane de euro din cauza infrastructurii. La acestea se adaugă şi cei aproximativ 500.000 de euro pierduţi zilnic de firmele locale din aceeaşi cauză.
