În medie, randamentele pentru obligaţiunile emise de guvernele din zona euro au scăzut, marţi, cu 5-6 puncte de bază, după ce în sesiunile precedente au atins cele mai ridicate valori din ultimii ani, pe fondul speculaţiilor că o creştere solidă şi accelerarea inflaţiei vor determina băncile centrale să retragă stimulentele monetare. Însă, scăderile înregistrate în ultimele ore, începând de luni seara cu bursa de pe Wall Street şi continuând marţi cu bursele din Asia şi Europa, au pus capăt vânzărilor de obligaţiuni pentru moment.
Marţi, randamentul pentru obligaţiunile germane pe 10 ani, considerate un indicator de referinţă pentru zona euro, a coborât până la 0,671%, cu şapte puncte de bază sub valoarea înregistrată luni seara. De asemenea, randamentele pentru titlurile de stat cu maturitatea pe 10 ani emise de Trezoreria americană au scăzut până la 2,648%, iar randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale japoneze au coborât până la 0,065%, cel mai scăzut nivel din ultima lună. Toate aceste obligaţiuni sunt considerate valori de refugiu în perioade de criză.
"Relaţia normală în perioade de criză între acţiuni şi obligaţiuni a fost restabilită ieri", a declarat analistul Deutsche Bank, Jim Reid.
Pieţele bursiere europene înregistrau marţi dimineaţă scăderi de peste 3%, ceea ce a dus indicele bursier regional STOXX 600 la cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni.
"În situaţii de aversiune faţă de risc, am putea să vedem un sprijin pentru obligaţiunile guvernamentale din centrul zonei euro. Însă, pe termen lung, vânzarea de obligaţiuni va continua, deoarece creşterea este puternică, inflaţia progresează, iar băncile centrale se îndreaptă spre normalizarea politicii monetare", a declarat analistul KBC, Mathias van der Jeugt.
Într-un discurs susţinut luni seară, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a spus că oficialii BCE sunt încrezători că inflaţia va creşte odată cu creşterea economică, adăugând însă că volatilitatea de pe pieţele valutare este un potenţial obstacol.
AGERPRES
