Cotaţiile record ale barilului de petrol pe pieţele internaţionale schimbă radical harta agricolă a României. În ultimii 13 ani, suprafaţa cultivată cu rapiţă din ţara noastră a crescut de peste 1.500 de ori.
Suprafaţa cultivată cu rapiţă era în 1995, în România, de numai 300 de hectare, conform datelor Ministerului Agriculturii. Anul acesta a depăşit 460.000 de hectare, iar analiştii se aşteaptă ca trendul ascendent să continue şi în viitorul apropiat, în special ca efect al strategiei energetice a Uniunii Europene. „Suprafaţa cultivată a crescut de la an la an datorită faptului că cererea de ulei de rapiţă pentru consum alimentar şi pentru biodiesel este mai mare decât oferta, întreaga recoltă putând fi valorificată la preţuri satisfăcătoare“, explică Teodor Mihalcea, director general în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. „Cererea pentru uleiul de rapiţă va deveni din ce în ce mai mare, datorită utilizării acestuia în special pentru obţinerea biocombustibililor, având în vedere că ponderea cea mai mare va fi a biodieselului din uleiul de rapiţă“, adaugă Teodor Mihalcea.
Conform directivelor Comisiei Europene, România va trebui să înlocuiască 5,75% din consumul de combustibili fosili utilizaţi în transporturi cu biocombustibili, până în 2010, ceea ce va însemna aproximativ 300.000 tone pe an. Mai mult, la finele anului 2020, procentajul va urca până la 10%. Dar obligativitatea ca operatorii economici să introducă pe piaţă numai amestec de biocarburanţi şi carburanţi convenţionali a intrat în vigoare începând din vara anului trecut, iar anul acesta, standardele se majorează. „De la 1 ianuarie 2008, motorina se livrează cu un conţinut de biocarburant de minimum 3% în volum, iar de la 1 iulie 2008, cu minimum 4% în volum. Începând cu 1 iulie 2009, şi benzina se va livra cu un conţinut de biocarburant de minimum 4% din volum“, declară Mariana Radu, director general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Circa 80% din producţie merge pe piaţa externă
Pe lângă cererea foarte mare şi preţul bun de pe piaţă pentru rapiţă, această cultură este preferată de către fermieri şi pentru că nu este la fel de pretenţioasă şi de sensibilă la condiţiile climatice precum cea de grâu sau porumb, de exemplu. Dar cât de mare este pericolul ca suprafeţele alocate cerealelor să devină insuficiente ca urmare a cererii tot mai mari pentru culturile energetice? „Creşterea suprafeţei de rapiţă nu le afectează pe cele alocate altor culturi. Este loc pentru toate cerinţele de culturi, de vreme ce în România rămân necultivate peste trei milioane de hectare. După părerea mea, ar trebui să ne îngrijoreze suprafeţele mari rămase necultivate şi tehnologiile neperformante, care dau producţii mici“, consideră Marcel Cucu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Anul trecut, fermierii au depus cereri pentru subvenţii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) pentru aproximativ 148.300 de hectare de culturi energetice, ceea ce reprezintă numai 1,6% din suprafaţa arabilă a Românei, 9,4 milioane de hectare. Ponderea este încă la un nivel foarte mic şi arată că producţia de cereale pentru alimentaţie nu este încă afectată de culturile destinate biodieselului sau bioetanolului. Problema cea mai mare rămâne productivitatea foarte mică la hectar, care îi ţine pe mulţi producători agricoli pe pierdere. În condiţiile în care pentru a acoperi costurile cultivării unui hectar de rapiţă, de exemplu, este necesară o producţie de aproximativ 1.500 de kg la hectar, anul trecut, productivitatea medie la nivelul ţării a fost de numai 1.035 de kilograme la hectar, ca urmare a condiţiilor climatice nefavorabile. Pentru fermierii care lucrează terenul intensiv există însă un potenţial ridicat de profitabilitate. „Costul mediu pentru un hectar de rapiţă poate atinge 1.500-1.600 de lei. Dacă productivitatea este în medie de 2.000-2.500 kg/hectar, venitul ajunge la 2.000-2.500 de lei pe hectar“, spune Marcel Cucu.
Pentru anul acesta, Ministerul Agriculturii estimează o producţie de rapiţă de 885.000 de tone, de peste 2,5 ori mai mare decât cea de anul trecut. Cea mai mare parte a acesteia probabil că va lua calea exportului. În 2007, aproximativ 80% din producţia de rapiţă realizată în România a fost exportată, valoarea livrărilor fiind de 78,4 milioane de euro.
Capital – Editia nr. 21, data 28 mai 2008
