A fost haos total în Europa anul trecut, din punct de vedere al climei, indică cel mai recent raport realizat la nivelul UE, de către Copernicus Climate Change Service şi publicat vineri, 22 aprilie, chiar de Ziua Pământului.
Căldură extremă şi incendii de vegetaţie în regiunea mediteraneană, dar şi precipitaţii record în vestul Europei
Raportul, publicat anual de Copernicus Climate Change Service (C3S) al UE, arată faptul că europenii au îndurat, în 2021, cea mai călduroasă vară din istoria înregistrărilor, după ce o serie de incendii de vegetaţie, inundaţii şi valurile intense de căldură s-au abătut asupra continentului.
Vara trecută, temperaturile au fost cu aproximativ 1 grad Celsius peste media ultimilor 30 de ani. În Italia s-au înregistrat chiar şi temperaturi de 48,8 grade Celsius, un posibil record pentru întreaga Europă, notează agenţia Reuters.
Valul de caniculă extremă din regiunea mediteraneană a provocat declanşarea unor incendii de vegetaţie severe care au pârjolit mai bine de 800.000 de hectare în Grecia, Turcia şi Italia.
De cealaltă parte, au existat şi precipitaţii record pe continent, care au provocat inundaţii devastatoare în Belgia şi în vestul Germaniei, care au dus la moartea a peste 200 de persoane.
Temperaturile record de anul trecut şi vremea extremă conturează nevoia urgentă ca statele să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră în scopul evitării unei încălziri suplimentare care ar declanşa alte evenimente meteo mai distructive, afirmă Mauro Facchini, directorul Copernicus Unit din cadrul Uniunii Europene.
Încălzirea globală sporeşte şansele producerii de inundaţii devastatoare
În altă ordine de idei, la nivelul întregii planete, ultimii 7 ani au fost cei mai călduroşi din istorie.
Totuşi, în 2021, temperaturile au fost puţin mai mici în comparaţie cu anii recenţi, având în vedere că valorile au fost temperate de fenomenul La Nina, care duce la răcirea apelor mărilor în regiunea de nord a globului.
Climatologii au ajuns la concluzia că încălzirea globală a sporit şansele producerii inundaţiilor devastatoare din vestul Europei de vara trecută cu 20%.
Este vorba aici despre un principiu cunoscut de mult timp, potrivit căruia pentru fiecare grad cu care se încălzeşte atmosfera, poate reţine cu 7% mai multă umezeală, sporind şansele precipitaţiilor intense.
„Este una dinte cele mai vizibile şi pronunţate schimbări pe care le constatăm în contextul încălzirii globale”, a declarat Wim Thiery, un specialist în domeniul climei din cadrul Vrije Universiteit Brussel.