„Anticipăm o decelerare a creşterii economice până la 3,4% anul viitor, iar primele semne de încetinire ar putea fi vizibile începând de anul acesta. În primul rând, contribuţia agriculturii la PIB va fi mai redusă (sau va lipsi) în anul 2017, după recolta foarte bună din 2016. În al doilea rând, creditarea nouă în lei a atins un punct de vârf în acest an şi urmează să încetinească în 2017. În 2016, Guvernul a alocat 2,7 miliarde de lei (0,4% din PIB) în garanţii pentru programul 'Prima Casă' (principalul element de susţinere al creditelor ipotecare). Începând de anul viitor, autorităţile ar putea reduce valoarea garanţiilor şi introduce un criteriu de eligibilitate bazat pe venit pentru a orienta programul către persoanele care au nevoie de asistenţă din partea Guvernului. În al treilea rând, creşterea salariului real poate încetini anul viitor, pe fondul creşterilor mai mici de venituri şi al inflaţiei mai mari”, se arată în documentul citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, inflaţia anuală ar putea creşte de la aproape zero la sfârşitul anului 2016 la peste 1% în T1 2017, atingând 2% în T2 2017.
“Cu toate acestea, nu ne aşteptăm ca inflaţia să depăşească ţinta de 2,5%, chiar dacă preţul petrolului ar creşte la 65 dolari/baril până la finalul anului viitor. Principalele motive pentru această dinamică sunt: preţuri scăzute pentru alimente, importuri ieftine din zona euro şi o contribuţie mică la inflaţie a preţurilor administrate. În cazul în care scenariul nostru de inflaţie va fi confirmat, BNR ar putea menţine actualul nivel al dobânzii de politică monetară pe parcursul anului 2017. Mai mult decât atât, banca centrală poate amâna restrângerea coridorului de facilitate din jurul dobânzii de politică monetară din două motive: o rată mai mare de depozit ar putea accentua intrările de capital în România şi un coridor de dobândă mai restrâns ar putea duce la o volatilitate mai mare pentru EUR-RON, ceva ce BNR încearcă să evite”, menţionează sursa citată.
