România nu arată un suficient angajament politic pentru a sprijini procesul de reformă a justiţiei, iar amendamentele la Legea ANI au reprezentat un important pas înapoi, relevă raportul Comisiei Europene privind progresele în reforma justiţiei în României, prezentat marţi la Bruxelles. În pofida unor progrese în unele domenii, se constată o importantă lipsă de progrese în eforturile făcute în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.Documentul arată că amendamentele
România nu arată un suficient angajament politic pentru a sprijini procesul de reformă a justiţiei, iar amendamentele la Legea ANI au reprezentat un important pas înapoi, relevă raportul Comisiei Europene privind progresele în reforma justiţiei în României, prezentat marţi la Bruxelles.
În pofida unor progrese în unele domenii, se constată o importantă lipsă de progrese în eforturile făcute în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.
Documentul arată că amendamentele la legea privind funcţionarea ANI, votate în 30 iunie, reprezintă un grav pas înapoi, iar legea respectivă expune riscurilor rezultatele pozitive realizate de ANI şi pune România într-o poziţie de încălcare clară a angajamentelor asumate la aderare.
Comisia cere României să îşi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legale pentru redobândirea atribuţiilor ANI, mai menţionează documentul CE.
În plus, România are de suferit de pe urma lipsei de voinţă la nivelul conducerii sistemului judiciar în ce priveşte cooperarea şi asumarea responsabilităţii în avantajul reformei.
„Per total, în pofida progreselor înregistrate în anumite domenii, evaluarea Comisiei arată existenţa unor neajunsuri importante în eforturile României de a realiza progrese în cadrul MCV. România nu demonstrează un angajament politic suficient pentru sprijinirea procesului de reformă. Amendamentele la legea ANI, votate la 30 iunie, reprezintă un important pas înapoi. Legea pune în pericol parcursul bun al activităţii ANI şi determină încălcarea în mod clar de către România a angajamentelor asumate la data aderării”, se arată în raportul CE.
Noile Coduri, oportunitate de reformă
Deşi sunt disponibile soluţii pragmatice în multe cazuri, deseori ele nu sunt aplicate, iar iniţiativele individuale ale magistraţilor, ale asociaţiilor profesionale şi ale societăţii civile încearcă să acopere această lacună. “Comisia cere României să stabilească o cooperare strânsă şi constructivă între diferiţii actori politici şi judiciari şi să consolideze angajamentul sistemului judiciar faţă de reformă”, se mai arată în concluziile raportului CE.
„Pregătirile pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri, în prezent programată pentru octombrie 2011, reprezintă o oportunitate semnificativă pentru o reformă completă a sistemului românesc de justiţie. Pentru a susţine acest proces de reformă, Comisia cere României să nu renunţe la genul de sprijin acordat de Parlament la adoptarea codurilor de procedură şi să extindă acest gen de voinţă politică şi în alte domenii”, se arată în raport.
În opinia CE, România suferă, la nivelul conducerii sistemului juidiciar, de o anumită lipsă de voinţă de a coopera şi de a-şi asuma responsabilităţi în beneficiul reformei.
„Deşi sunt disponibile soluţii pragmatice în multe cazuri, acestea adesea nu sunt luate, în timp ce există iniţiative individuale ale magistraţilor, asociaţiilor profesionale şi societăţii civile, care încearcă să acopere aceste neajunsuri”, se mai arată în document.