Perspectivele de creștere economică în Republica Moldova
Economia Republicii Moldova va recupera în 2023 scăderea înregistrată anul trecut, urmând ca pe termen mediu perspectivele economice să fie marcate de stabilizarea situaţiei de securitate din regiune, îmbunătăţirea conectivităţii energetice şi de mobilitate cu România şi începerea negocierilor de aderare la UE.
Potrivit celui mai recent raport de prognoză elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” şi lansat joi la Chişinău, scenariul de bază este acela al unei redresări economice de 4,7% în 2023 şi al unei creşteri economice de 5,4% în 2024, urmate de un coridor de creştere de 4-5% în 2025-2027.
Economia moldovenească a fost puternic afectată în 2022 de o serie de crize fără precedent, cum ar fi agresiunea Rusiei din Ucraina, criza energetică, inflaţia persistentă şi seceta. Aceste crize au pus firmele sub presiuni mari de costuri şi de competitivitate, ceea ce a dus la o scădere economică de 5,9%, sectoarele economice cele mai afectate fiind agricultura, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare, precum şi industria. Cu toate acestea, datorită măsurilor adoptate de Guvern şi a sprijinului extern, au fost atenuate şocurile şi economia a intrat în 2023 mai puternică şi cu perspective bune de redresare rapidă.
„În pofida multiplelor crize care au afectat Republica Moldova în 2022 (criza energetică, seceta, inflaţia, război la hotar, criza refugiaţilor), s-a reuşit menţinerea unei stabilităţi macrofinanciare relative. Pentru 2023 prognozăm o creştere economică de circa 4-5% pe fundalul recuperării în agricultură graţie condiţiilor climaterice relativ favorabile, diminuării ratei inflaţiei şi, respectivă, relaxării politicii monetare şi relansării creditării. Evident, situaţia de securitate din Ucraina şi regiune, precum şi dinamica preţurilor la resursele energetice rămân principalele surse de incertitudine şi riscuri, care pot afecta această prognoză relativ optimistă”, susţine Adrian Lupuşor, director executiv Expert-Grup.
O revenire la normalitate în perioada 2023-2024
Potrivit autorilor raportului, anii 2023-2024 vor marca o perioadă de „revenire la normalitate” a dinamicii inflaţioniste. Şocurile inflaţioniste au început să se disipeze la sfârşitul anului 2022 şi începutul anului 2023. Decelerarea inflaţiei se va menţine pe întreaga perioadă 2023-2024, pe fondul unei baze de comparaţie ridicate, unui an agricol mai bun, al stabilizării tendinţelor inflaţioniste în regiune şi al presiunilor inflaţioniste limitate pe partea cererii la nivel intern.
În ceea ce priveşte structura veniturilor populaţiei, ponderea salariilor creşte, în timp ce rolul remiterilor se reduce treptat, deşi acestea continuă să joace un rol important. Între 2012 şi 2022, raportul dintre influxul de remiteri şi PIB s-a redus de la 21 la 13,8%, iar ponderea remiterilor în venitul disponibil s-a diminuat de la 16 la 12 procente. În aceeaşi perioadă, ponderea salariilor s-a majorat cu 8 p.p., de la 42,7% până la 50,7%. Pe termen mediu, creşterea veniturilor va fi susţinută de majorarea salariilor, deoarece firmele vor fi nevoite să mărească costurile salariale pentru a atrage angajaţi calificaţi, susţin experţii.
Băncile moldoveneşti au intrat în criza din 2022 bine capitalizate şi pregătite să suporte astfel de şocuri, având în vedere întărirea cadrului de reglementare şi îmbunătăţirea guvernanţei băncilor după criza bancară din 2015. Ca rezultat, sectorul bancar s-a dovedit a fi robust la şocurile din 2022, ieşind mai rezistent din criză, cu indicatori îmbunătăţiţi de lichiditate şi adecvare a capitalului. Riscul de creditare, care a crescut semnificativ în 2022 din cauza recesiunii economice, inflaţiei şi incertitudinii legate de războiul din Ucraina, a fost gestionat adecvat de bănci.
Contextul regional va pune presiune în continuare în 2023
Stabilitatea sectorului bancar a fost consolidată prin politica monetară prudentă a Băncii Centrale a Moldovei, care a recurs la majorarea ratei rezervelor obligatorii pentru a proteja bilanţurile băncilor. Ca rezultat, creditarea s-a stabilizat, ponderea activelor fără risc în totalul activelor a crescut, în timp ce indicatorii de lichiditate şi adecvare a capitalului s-au îmbunătăţit. Lichiditatea şi capitalizarea ridicate ale sectorului bancar, împreună cu relaxarea politicii monetare şi îmbunătăţirea dinamicii economice şi inflaţioniste, vor pregăti terenul pentru o redresare economică robustă în 2023-2024.
Autorii subliniază faptul că, în anul 2023, menţinerea sustenabilităţii fiscale va continua să fie pusă sub presiunea contextului regional, care rămâne a fi foarte incert, iar, în vederea realizării priorităţilor sociale şi economice asumate de Guvern, pentru anul 2023 a fost planificat un deficit major, care va constitui 6% din PIB. În acest context, Moldova trebuie să valorifice la maximum oportunităţile care derivă din statutul său de ţară candidat la UE, care va aduce o deschidere de finanţare şi mai mare din partea comunităţii externe. Pe termen scurt şi mediu, spaţiul fiscal rămâne limitat, fiind estimat la aproximativ 1,5% din PIB. Prin urmare, atragerea granturilor şi a împrumuturilor în condiţii concesionale de la donatorii, şi respectiv, creditorii externi va rămâne o premisă importantă pentru finanţarea noilor iniţiative de politici şi a noilor proiecte de investiţii publice.
