Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a emis un raport prin care solicită îmbunătățirea sistemelor anticorupție din România.
România a dezvoltat un cadru instituțional și legal pentru promovarea integrității și combaterea corupției în funcțiile guvernamentale de nivel înalt și în autoritățile de aplicare a legii. Cu toate acestea, sunt necesare progrese în mai multe domenii, spune documentul.
Raportul GRECO privind anticorupția
Raportul GRECO se referă la eficienţa măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei în funcţiile executive de vârf. Sunt vizați preşedintele, premierul, vicepremierii, miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, consilierii de stat şi ministeriali, precum şi în rândul poliţiei şi jandarmeriei.
Se constată că România dispune de un cadru instituţional pentru integritate. Acesta e format din Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din ministerul de interne. Există, de asemenea, o Strategie Naţională Anticorupţie (SNA).
Cadrul legal referitor la integritate cuprinde mai multe legi. Prevederile acestora reglementează conflictele de interese, incompatibilităţile, depunerea declaraţiilor de avere şi de interese, acceptarea cadourilor şi informarea despre acestea. În decembrie 2022 a intrat în vigoare şi o lege privind protecţia avertizorilor de integritate.
Raportul GRECO identifică mai multe domenii în care sunt necesare îmbunătăţiri. De asemenea, documentul conţine și 26 de recomandări în acest sens.
Utilizarea frecventă de către guvern a ordonanţelor de urgenţă pentru legiferarea în cazuri excepţionale este un motiv serios de preocupare. Autorităţile române trebuie să ia în considerare cu prioritate acest aspect. Trebuie creat un mecanism independent de supraveghere. Se face referire la cazurile în care autorităţile refuză să dezvăluie informaţii de interes public care nu sunt publicate regulat sau actualizate online.
Lipsa clarității, coerenței și stabilității
Cadrul legal existent privind integritatea, distribuit în numeroase legi ample, necesită mai multă claritate, coerenţă şi stabilitate. De asemenea, trebuie reglementat fenomenul „uşilor turnante”. Documentul face referire la persoanele cu funcţii executive de cel mai înalt nivel.
În ceea ce priveşte poliţia şi jandarmeria, autorităţile trebuie să ia măsuri privind practica larg răspândită a numirii unor ofiţeri în funcţii de management. Se menționează în special fenomenul de „delegare”. În raport se spune că aceasta e lăsată în bună măsură la discreţia superiorilor ierarhici direcţi.
Raportul GRECO mai recomandă verificări regulate de integritate. Acestea trebuie să fie mai riguroase şi efectuate în rândul tuturor ofiţerilor de carieră din autorităţile de aplicare a legii. Exercitarea unor activităţi secundare nu este supusă niciunor măsuri de supraveghere efectivă şi este nevoie de reguli pentru informarea despre conflictele de interese şi gestionarea acestora în cadrul jandarmeriei.
Autorităţile române trebuie să raporteze GRECO despre implementarea recomandărilor până la 31 decembrie 2024, pentru a permite analizarea nivelului de conformare.
GRECO este un organism al Consiliului Europei cu rolul de ameliorare a capacităţii statelor membre de a combate corupţia. Acest lucru se face prin monitorizarea conformării acestor țări cu standardele anticorupţie. Organismul sprijină statele la identificarea deficienţelor din politicile naţionale anticorupţie, solicitând reformele legislative, instituţionale şi practice necesare.
