“Sectorul energetic din România suferă de probleme structurale mai vechi chiar decât începutul liberalizării în ţara noastră. Un scurt diagnostic al felului în care funcţionează piaţa electricităţii din România arată că aceasta suferă în continuare deficienţe profunde. Astfel, peste 75% din comerţul cu electricitate are loc în afara bursei naţionale specializate, prin intermediul aşa-numitelor contracte bilaterale, negociate sau reglementate”, se arată în Raport.
Potrivit acestuia, în sectorul gazului natural, distorsiunile din piaţa sunt chiar mai grave decat în sectorul energiei electrice.
“În primul rând, reglementatorul stabileşte în mod indirect preţul producţiei de gaz domestic (aproximativ 70% din consumul intern, existând variaţii de la an la an), la un nivel aproximativ de trei ori mai mic decât preţul pieţei.
În plus, acesta impune şi restricţii cantitative, prin asa-numitul “coş de gaze”, un aranjament, spune guvernul, menit să faciliteze accesul tuturor consumatori la gazul ieftin (artificial menţinut ieftin) de producţie internă. Datorită lipsei unei definiţii adecvate a consumatorului vulnerabil, principalii beneficiari ai generoasei subvenţii guvernamentale la gaz nu sunt pensionarii săraci (îndreptăţiţi, conform legislaţiei europene, la protecţtie adecvată), ci marii consumatori industriali (80% din consumul intern de gaz natural este de tip industrial).
În plus, au existat măsuri temporare adoptate de guvern, din iunie 2009 până în octombrie 2010, care au permis marilor consumatori industriali să consume numai gaz de producţie internă, fapt care a exercitat mare presiune asupra rezervelor interne”, potrivit studiului SAR.
Specialiştii SAR propun trei scenarii posibil de aplicat pentru a îmbunătăţii situaţia de pe piaţa energiei.
“Să revizuim, dar să nu schimbăm nimic”
Având în vedere că din informaţiile oferite de autorităţi reiese că este greu de crezut că Directivele cuprinse în cel de-al Treilea Pachet vor fi transpuse în mod corect, România poate urma şi de această dată calea specifică ţărilor cu tranziţii nefinalizate, respectiv adoptarea formală a unui cantităţi masive de legislaţie europeană fără implementarea ei adecvată. “Practicile curente (business as usual), dar şi noile propuneri legislative publicate recent de Ministerul Economiei par să indice că ne îndreptăm în această direcţie”, spun reprezentanţii SAR.
“Să schimbăm pe ici, pe colo”
Un scenariu de acest fel ar implica implementarea de programe sociale şi de reconversie profesională în acele zone geografice afectate de falimentul industriilor protejate în prezent prin subvenţiile la gaz oferite consumatorilor industriali – întrucât costurile sociale nu vor fi de neglijat. În ceea ce priveşte generarea în sectorul electricităţii, scenariul ar impune privatizarea de pachete minoritare în cea mai mare parte a companiilor de stat.
“În aceste condiţii, acest scenariu al reformelor graduale ar avea următoarele consecinţe: în plan economic – pierderile cauzate în bugetele individuale ale consumatorilor şi pierderile de slujbe din industriile subveţtionate indirect cu energie ieftină. În plan politic: preţurile mai ridicate la energie şi disponibilizările, dacă nu vor fi compensate de transferuri sociale, inclusiv programe de reconversie profesională şi integrare pe piaţa muncii către acei consumatori cu adevarat vulnerabili, către cei disponibilizaţi, ar putea atrage pedepsirea PDL-ului la alegerile din 2012. În plan social: costurile sociale vor fi mai ridicate pe termen scurt, în timp ce pe termen mediu, faptul că vor exista în continuare consumatori vulnerabili şi faptul că în general consumatorii vor ieşi pe piaţa liberp in mod voluntar, vor estompa aceste efecte sociale negative”, potrivit studiului.
“Să schimbăm în punctele esenţiale”
În condiţii de creştere economică ridicată şi de presiune extrem de agresivă din partea UE/ FMI, se poate imagina un scenariu în care guvernul optează pentru o variantă maximală de transpunere a celui de-al Treilea Pachet şi pentru măsuri suplimentare, relativ drastice, de reformă.
În sectorul gazului, cateva astfel de măsuri ar fi: renunţarea la coşul de gaz, coroborată însă cu o definiţie foarte strictă pentru “consumator vulnerabil”,  astfel încât majoritatea gospodăriilor şi toţi agenţii economici să nu se califice pentru niciun fel de ajutor social; convergenţa totală a preţurilor în mai puţin de un an şi crearea unui fel de OPCOM pentru gaz. În sectorul energiei electrice, schimbări esenţiale ar fi privatizări masive în producţie, inclusiv de pachete majoritare, şi deschidere forţată a pieţei. Măsuri intermediare de protejare a consumatorilor industriali mici nu vor exista într-un astfel de scenariu al măsurilor radicale.
Recomandarea SAR: Reformă graduală
„Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană ne-a informat că deocamdată procedura de infringement este strict una pentru necomunicare, nu una de fond, subliniind totodată că guvernul se află încă la stadiul în care discută neoficial cu Comisia conţinutul modificărilor legislative”, sustine SAR.
Având în vedere toate cele enumerate, recomandarea specialiştilor SAR este adoptarea unui scenariu de tip B (“Să schimbăm pe ici, pe colo”), inclusiv adoptarea, cât mai rapidă a schimbărilor legislative necesare pentru evitarea continuării procedurii de infringement.
“Realist vorbind, în condiţiile unei creşteri economice, globale dar şi pe plan naţional, extrem de firave şi în condiţiile venirii anului electoral 2012, numai o reformă graduală poate fi fezabilă în România. Din propunerile legislative ale  Ministerului Economiei pentru modificarea Legii Gazelor şi Legii Energiei Electrice în vederea transpunerii celui de-al Treilea Pachet este clar din păcate că autorităţile române doresc mai degrabă un scenariu de tip A, anume o implementare superficială care să nu aducă de fapt decât puţine schimbări reale în sectorul energetic”, potrivit SAR.