Acum , după ce anul trecut unul dintre cele mai importante proiecte care urma să reducă din dependența României față de Gazprom s-a evaporat – proiectul Nabucco West, se pune tot mai mult în discuție exploatarea gazelor off-shore și mai nou gazele naturale din șisturi, unde lucrările de explorare ale americanilor de la Chevron sunt ca într-un joc de ping-pong.
Nici mesajele transmise de autorități nu indică o direcție clară, iar anul acesta este cu adevărat decisiv întrucât se va decide sistemul de taxe: redevențele pentru petrol și gaze, care au fost înghețate în 2004 pentru o perioadă de 10 ani.
Consum în scădere, importuri mai mici
Revenind însă la momentul actual, din rapoartele publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), anul trecut din consumul total de gaze naturale de 132 milioane MWh o parte de 15,28% a fost acoperită din import. Procentul este în scădere semnificativă dacă e să ne raportăm la anul 2012, atunci când importul a asigurat 24,3% din consumul total de 144 milioane MWh. Și în 2011, importul de gaze rusești a fost mai mare la un consum mult mai ridicat, peste 25% dintr-un total de 150 milioane MWh.
În ceea ce privește producția internă, cei doi mari producători de gaze OMV Petrom și Romgaz au raportat vânzări în creștere anul trecut față de anii precedenți. OMV Petrom a înregistrat vânzări de 4,89 miliarde mc (52,7 milioane MWh), iar Romgaz 5,2 miliarde mc, ambii producători raportând cifre mai mari cu 1% față de 2012.
Totuși, și la Petrom, și la Romgaz majoritatea zăcămintelor au ajuns la maturitate. România mai are resurse de gaze naturale doar pentru încă zece ani, la o producție anuală internă de sub 10 miliarde de metri cubi. Astfel că, fără descoperirea de gaze noi, suntem nevoiți să apelăm la importuri pentru a acoperi o mare parte din consum. Partea bună este că România e foarte bogată în resurse „potențiale“. Potențiale, întrucât până acum doar o singură sondă săpată în adâncurile Mării Negre a descoperit o acumulare de gaze. Celelalte sonde care au forat la adâncimi de peste 2.000 de metri nu au avut rezultatele așteptate.
Ce se ascunde în Marea Neagră
Cu toate acestea, autoritățile anunță că în Marea Neagră s-ar afla circa 300 mld. mc, iar noua tehnologie permite un grad de recuperare de 60%, potrivit unei declarații a președintelui Comisiei de industrie din Camera Deputaților, Iulian Iancu. Autorităţile spun că acum este momentul pentru a se concentra asupra altor surse, care sunt la îndemnâna României. „Suntem obligaţi să trecem la planul B: accelerarea exploatării perimetrelor din Marea Neagră şi a celor mature onshore, cu noua tehnologie. După calculele mele, din zăcămintele de gaze descoperite în Marea Neagră, estimate la 300 mld. mc, s-ar putea exploata, cu tehnologia actuală circa 60%, astfel că în perioada 2020-2030 ne putem asigura independenţa faţă de gazul din Rusia“, ne-a declarat anul trecut deputatul Iulian Iancu. El a menţionat că nu a luat în calcul gazele de şist atunci când a afirmat că, din 2020-2030, România ar putea anula importurile de la ruşi.
Mai mult, Constantin Niță, anunța, anul trecut, atunci când deținea funcția de ministru al energiei, că România va deveni exportator de gaze naturale în 2018. La rândul său, Mariana Gheorghe a menționat, anul trecut, că 2018 este un termen prea scurt pentru a se vorbi de extracţia de gaze din Marea Neagră. „Este destul de greu să vorbeşti de ceva unde ai pus o singură picătură. Avem doar o singură sondă, iar incertitudinile şi riscurile sunt încă mari. Pentru a lua decizia de dezvoltare, trebuie să avem înţelegerea cadrului fiscal“, a mai spus CEO-ul Petrom. “Ministrul (Constantin Niță – n.r.) a anunţat cu optimism anul 2018 pentru producţia de gaze din Marea Neagră, dar noi nu ne însuşim acest an. Noi sperăm ca producţia să înceapă la finele acestui deceniu”, mai spunea în toamna anului trecut.
Mariana Gheorghe.
Așadar, despre exploatarea gazelor off-shore nici nu poate fi vorba mai devreme de anul 2018. Abia din anul 2019-2020, românii ar putea consuma gaze naturale din Marea Neagră. Despre gaze de șist este prematur de estimat, întrucât nici lucrările de explorare nu sunt făcute, iar manifestațiile localnicilor din nord-estul României țin pe loc lucrările de explorare. Ieri, Chevron Romania a confirmat că au început activităţile de foraj la sonda de explorare din apropierea satului Siliştea, comuna Pungeşti, din judeţul Vaslui. “Se vor efectua diverse măsurători şi vor fi luate probe de roci pentru a determina dacă gazul natural este prezent, precum şi modul în care acesta poate fi produs. Prioritatea noastră este să desfăşurăm aceste activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător, în conformitate cu acordurile de mediu pe baza cărora operăm. Instalaţiile Chevron sunt proiectate pentru a proteja apele subterane pe toată durata de viaţă a sondelor, având un design robust şi fiind continuu testate pentru verificarea integrităţii. Puţurile de foraj Chevron au mai multe straturi de oţel şi ciment. Acestea creează o barieră ce protejează apele subterane prin păstrarea fluidelor şi hidrocarburilor în gaura de sondă”, se precizează în comunicatul companiei, citat de Agerpres.
CNP: Vom importa gaze naturale și în 2020
Conform “prognozei echilibrului energetic 2013-2020”, studiu prezentat la finele anului trecut de Comisia NaNațională de Prognoză, importul de gaze al României va scădea și în acest an, însă vor fi nevoiți să cumpăram gaze din afara granițelor și în următorii 6-7 ani.
Producția de gaze naturale utilizabile este prognozată în creștere, de la 8,82 milioane de tone echivalent petrol (tep) în 2013 la 8,87 milioane tep în acest an. Din 2016, producția internă urmează să depășească 9 milioane tep, iar pentru 2020 este prognozată o producție de 9,8 milioane tep. Totuși, importurile deși vor scădea ușor, în anul 2020 vom fi nevoiți să importăm 1,12 milioane tep față de 1,22 milioane tep în acest an, așa cum se poate observa din imaginea de mai jos.
Click pentru mărire
Cu toate acestea se poate observa și o reducere a importurilor de gaze necesare acoperirii consumului național, mult mai redusă însă față de cea raportată anul trecut, când importurile de gaze naturale de la Gazprom s-au redus cu 45%.
Click pentru mărire
