Curtea de Conturi Europeană a publicat luni, 24 ianuarie, un raport special cu privire la implementarea tehnologiei 5G în Europa. Conform raportului, majoritatea statelor membre nu își vor putea atinge obiectivele cu privire la infrastructura 5G până în 2025, însă România se află printre cele care au șanse „ridicate”.
Peste 4 miliarde de euro a investit Uniunea Europeană în ultimii ani în infrastructura 5G, spune raportul special al Curții de Conturi Europene. Totodată, același document prezintă și costul total al implementării rețelei 5G în toate statele membre: incredibila sumă de 400 miliarde euro. Cine va plăti pentru acești bani?
„În 2021, s-a estimat că costul total al implementării rețelelor 5G în toate statele membre ale UE până în 2025 variază între 281 de miliarde de euro și 391 de miliarde de euro, împărțit în mod egal între construirea de noi infrastructuri 5G și modernizarea infrastructurii fixe la viteze de gigabit. Cea mai mare parte a acestor investiții trebuie să fie finanțată de operatorii de rețele mobile”, se menționează în raport.
Sumele investite de Uniunea Europeană în finanțarea de proiecte pentru 5G în perioada 2014-2020 s-au împărțit astfel: 2,485 miliarde de euro acordați de Banca Europeană de Investiții, 1 miliard de euro din partea Fondului european pentru investiții strategice, 755 milioane de euro prin Orizont 2020 și cel puțin 150 milioane euro prin Fondul european de dezvoltare regională.
Amenințarea chineză în domeniul 5G
Un principal subiect abordat în raport este și tema amenințărilor de securitate. O mare problemă în cadrul arhitecturii sistemului 5G european ține de faptul că nu există un plan comun de investiții al statelor membre. Astfel, spre exemplu Suedia interzice echipamentele 5G din China, în favoarea celor locale, în timp ce în alte țări se vor folosi fix echipamentele din China. Această lipsă de strategie unitară la nivel de bloc poate cauza, pe termen lung, amânarea unor venituri pentru statele membre de aproximativ 1 trilion de euro. Acest trilion de euro reprezintă potențialul economic al unui sistem informațional 5G cu acoperire pe întreg continentul.
În decembrie 2020 mai mult de jumătate din totalul echipamentelor 4G și 5G din Uniunea Europeană proveneau de la furnizori din afara UE. Curtea de Conturi Europeană este de părere că dacă acest trend se va continua, 2 din 3 europeni vor folosi serviciile de telecomunicații 5G având în spate echipamente din afara UE, în principal din China sau Coreea de Sud. Din 8 jucători de pe piața echipamentelor 5G, 6 sunt din afara Europei.
În materie de infrastructură 5G, Uniunea Europeană se află în urma Chinei, Hong Kong-ului, Taiwanului, Americii de Nord, Australiei, Japoniei, etc. „În ritmul actual de implementare, există un risc ridicat ca termenul fixat pentru 2025 – și, prin urmare, și cel din 2030 pentru acoperirea tuturor zonelor populate – să nu fie respectate de majoritatea statelor membre. În acest context, Curtea a examinat dacă Comisia a sprijinit în mod eficace statele membre în vederea atingerii obiectivelor stabilite de UE pentru 2025 și 2030 în ceea ce privește instalarea și implementarea rețelelor lor 5G”, se prezintă în raport.
România se află printre țările ce au o șansă ridicată de a-și atinge obiectivele în materie de infrastructură 5G până la sfârșitul anului 2025.
Oportunități cu privire la rețeaua 5G, conform Curții de Conturi Europene
- Dezvoltarea de noi tehnologii de către întreprinderi
- Creșterea mobilității și modernizarea sistemului de transport
- Facilitarea în și mai mare măsură a interconectivității obiectelor fizice de zi cu zi
- Îmbunătățirea utilizării proceselor electronice în asistența medicală (cu tehnologia 5G medicii pot opera remote prin intermediul roboților)
- Îmbunătățirea securității cetățenilor
- Sprijinirea schimbărilor în societate în ceea ce privește utilizarea mass-mediei
- Stimularea creării de locuri de muncă în numeroase sectoare și transformarea pieței muncii
- Consolidarea democrației
- Reducerea decalajului digital
Cele mai mari riscuri cu privire la tehnologia 5G
- Riscuri la adresa confidențialității
- Amenințări la adresa securității naționale
- Dependența de lanțul de aprovizionare
- Atacuri cibernetice
- Efecte negative asupra sănătății (în continuare insuficient studiate de către Curtea de Conturi sau Comisie)
- Pierderi de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței.